Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
03:56 22 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

„Atentat contra unei colectivităţi“ şi alte infracţiuni Cum a fost Mazăre cercetat pentru o svastică

ro

17 Sep, 2016 00:00 2571 Marime text
Şapte ani au trecut de la ceea ce s-ar putea numi „epopeea svastica“ pentru fostul primar al Constanţei, Radu Ştefan Mazăre, epopee concretizată într-un număr de dosar cu substrat mai degrabă religios, în opinia unora - 666/P/2009. Şapte, dintre care primii doi s-au arătat mai zbuciumaţi pentru fostul edil - ani de cercetări şi dat cu „subsemnatul“ la procurori, de prezentat scuze şi pupat obraji de fraţi evrei în susţinerea nevinovăţiei.
 
În cele din urmă însă, dosarul „svastica“ s-a încheiat cu bine pentru primarul reclamat pentru utilizare de simboluri naziste. Spre o interesantă aducere aminte, este de menţionat că astăzi se împlinesc exact şapte ani de când Parchetul Curţii de Apel Constanţa informa opinia publică despre noile dosare ale edilului.

Svastica, Vulturul şi Crucea de Fier 

Pe data de 17 septembrie 2009, procurorii Parchetului Curţii de Apel Constanţa anunţau oficial că pe rolul acestei unităţi de parchet au fost înregistrate două dosare, anume 698/P/2009 şi 666/P/2009, ambele vizându-l pe fostul primar, Radu Ştefan Mazăre. Acesta din urmă era cercetat pentru „săvârşirea infracţiunilor de utilizare de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, precum şi pentru infracţiunile de atentat contra unei colectivităţi, subminarea puterii de stat, infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin“.
 
Acuzaţii grele, care l-au urmărit pe primar timp de mai mulţi ani, prin mai multe structuri de anchetă, tocmai din cauza gravităţii lor. Iar totul pornise de la o banală defilare de modă, eveniment monden în cadrul căruia primarul nu a rezistat tentaţiei de a se afişa îmbrăcat într-o uniformă de general nazist. „Cu această ocazie“, potrivit declaraţiilor procurorilor ce l-au cercetat, „cei doi făptuitori (n.r. primarul, dar şi fiul său, minor la data respectivă) au afişat pe ţinutele purtate mai multe simboluri naziste sau asociate regimului nazist: svastica, Vulturul Reich-ului şi decoraţia intitulată generic «Crucea de fier»“.

Parchet, Poliţie, DIICOT 

Ei bine, aşa cum arătam mai sus, tocmai aceste însemne naziste au fost cele de la care i s-a tras primarului epopeea dosarului 666/P/2009. În acest sens, trebuie menţionat că dosarul a parcurs un adevărat maraton între parchete până să fie închis definitiv. Pe scurt, totul a început la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, în urma plângerii formulate de un constănţean, cazul fiind anchetat alături de reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa. Apoi, cazul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă între timp a trecut inclusiv pe la Serviciul Teritorial Constanţa al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, iar apoi la Parchetul Curţii de Apel Constanţa.

Primele două NUP-uri, infirmate de superiori 

Pe 26 ianuarie 2010 s-a decis prima soluţie în cauză, anume neînceperea urmăririi penale faţă de primar. Soluţia nu a trecut însă de procurorul general al Constanţei de la acea vreme, magistratul Adina Florea, care a ajuns la concluzia că nu fuseseră administrate toate probele, aşa că a hotărât redeschiderea cazului. În octombrie 2010, cazul este închis din nou, tot cu NUP. Şi de această dată, soluţia este infirmată, însă de către procurorul general al României de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi.
 
Aşa că dosarul se întoarce la Constanţa, pentru continuarea cercetărilor. Cazul se plimbă pe la Parchetul Curţii de Apel şi, în cele din urmă, este trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa. Astfel că, pe 23 martie 2011, se pronunţă ultima soluţie în cauză, confirmată şi menţinută de superiori - neînceperea urmăririi penale!

Dovezi ale bunei-credinţe 

Pentru a lua această decizie, procurorii au ţinut cont de faptul că edilul ar fi adus dovezi prin care şi-a susţinut buna-credinţă în momentul defilării în uniforma nazistă. Mai mult, acesta ar fi reuşit să îi convingă pe anchetatorii săi că nu a urmărit în niciun fel denigrarea sau discriminarea poporului evreu prin comportamentul său. Iar dovada supremă a părerilor de rău exprimate de Radu Mazăre este reprezentată de scrisoarea pe care acesta a trimis-o poporului evreu, în care îşi prezenta oficial scuze pentru gestul său.
 
Totuşi, procurorii au mai spus că „moralitatea comportamentului celor doi făptuitori, raportat la suferinţele victimelor Holocaustului, sau oportunitatea prezentării de modă în condiţiile arătate ori compatibilitatea calităţii de primar al unui municipiu cu această activitate nu pot face obiectul unei anchete penale, aceste aspecte ieşind din sfera ilicitului penal“. Cu alte cuvinte, chiar dacă gestul edilului nu ar fi fost unul moral sau oportun, aceasta nu îl transformă într-o infracţiune.
 
Până la acest moment, această ultimă decizie de a nu se începe urmărirea penală împotriva primarului a rămas în picioare, nemaifiind infirmată de vreo structură superioară.

Ti-a placut articolul?

Comentarii