Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
01:45 24 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Dobrogea - File de istorie 1914-1918 - Hidroscale germane la Marea Neagră

ro

20 Jul, 2017 00:00 2923 Marime text
Rândurile de faţă se doresc o descriere a activităţii diverselor hidroscale germane („Seeflugstationen“) în zona Mării Negre şi, în mod special, în Dobrogea, între 1916 şi 1918. Azi: hidroscala Constanţa.
 
Toate aceste detalii sunt preluate din surse germane originale; majoritatea sunt din documente de epocă (texte preluate din jurnale de zi („Kriegstagebücher“) şi/sau telegrame), care astăzi se află în arhive militare în Germania. Toate imaginile sunt scan-uri făcute după originale aflate în aceste arhive.
 
Prima hidroscală germană a apărut în Turcia, în iunie 1915, la Çanak - cu un singur hidroavion, Gotha WD 1. Ulterior, au existat în Turcia mai multe hidroscale: la Kutali, Rodosto, Kawak, Songuldag-Eregli, Kefken.
 
În primăvara 1915, Puterile Antantei au organizat o tentativă de a scoate Imperiul Otoman din joc printr-o debarcare ambiţioasă la strâmtoarea Dardanele/Gallipoli, acţiune iniţiată de Winston Churchill, primul Lord al Amiralităţii la momentul respectiv.
 
Această acţiune a Antantei s-a încheiat cu o înfrângere dezastruoasă în faţa trupelor otomane, mai bine echipate şi pregătite, comandate de generalul prusac de cavalerie - şi în acel moment mareşal otoman - Otto Viktor Liman von Sanders.
 
După încheierea ostilităţilor în peninsula Gallipoli (englezii au evacuat peninsula la 19/20 decembrie 1915, respectiv 8/9 ianuarie 1916), aviaţia germană şi-a mutat centrul de activitate din Mediterana spre Marea Neagră (MN). Mai întâi au apărut mai multe hidroscale în Bulgaria: la Varna, Pinartschik, Xanthi.
 
Toate aceste hidroavioane (staţionate în Turcia şi Bulgaria) aveau de îndeplinit misiuni extrem de importante: recunoaşteri aeriene ale flotei ruse în Marea Neagră, asigurarea aeriană a submarinelor germane active; de asemenea, participau la acţiuni de deminare în Marea Neagră.
 
Situaţia s-a schimbat odată cu intrarea României în război (27/28 august 1916). Din acel moment, au devenit necesare extinderea hidroscalelor existente şi apariţia altora noi în nordul Bulgariei, în România, pe coasta de vest a Mării Negre.
 
În cadrul Oberkommando Mackensen (Comandamentul Suprem Mackensen) / Marine-Abteilung Bulgarien (Secţie de Marină, Bulgaria), au existat în Dobrogea, între 1916 şi 1918, mai multe hidroscale si puncte de sprijin germane:
- pentru o durată lungă - Constanţa, Duingi, Babadag;
- pentru o durată mai scurtă, Mangalia, Jurilovca, Sulina.

Misiunea acestor hidroscale consta în recunoaşteri aeriene deasupra uscatului şi Mării Negre spre Nord - pentru Armata bulgară, misiuni de apărare aeriană a traficului comercial naval bulgar şi turc spre Sud şi Est; misiuni de deminare în Marea Neagră; sprijinirea operaţiunilor militare germane în Ucraina, în primul rând zonele Odesa şi Sevastopol (până la armistiţiul german-rus din 15 decembrie 1917).
 
La 23 ianuarie 1916 a apărut hidroscala Varna; de aici au fost înfiinţate punctele de sprijin / hidroscale la:
- Wasilikow (depozit material)
- Sizopol (în vara lui 1916)
- şi la Mangalia (în cadrul campaniei militare în Dobrogea).
 
Hidroscala Varna a avut în prima jumătate a anului 1916 circa 60-70 de militari; după începerea campaniei militare în Dobrogea, acest personal a fost puternic mărit.

Hidroscala Constanţa

Atât de la Varna, cât şi de la Mangalia, au fost transferate personal şi material la hidroscala Constanţa (pe măsură ce această hidroscală a fost terminată).
 
La data de 21 octombrie 1916, cu ocazia ocupării Constanţei, au fost transferate patru hidroavioane de la Mangalia la Constanţa. Imediat au sosit de la Mangalia şi mecanici, şi dulgheri, care fuseseră până atunci la Varna. La 26 octombrie 1916 a fost înfiinţată hidroscala CT; construcţia hidroscalei a fost, în mare, terminată până în primăvara lui 1917. Începând cu mai 1918, hidroscala CT a fost micşorată cu personal şi material; la 25 august 1918, aceasta a fost desfiinţată şi mutată complet la Sevastopol.
 
Începând cu 1 noiembrie 1918, hidroscala CT a reintrat în funcţie - operând de la Sevastopol.
 

 
Administraţia germană în Dobrogea / Etappengebiet Dobrudscha: harta originală, folosită oficial de O.K. Mackensen în campania din Dobrogea. Sunt arătate toate hidroscalele şi punctele de sprijin germane şi bulgare. Sunt numerotate hidroscalele şi punctele lor de sprijin - de la Agigea (#25) până la Duingi (#32). 
 
 
Una dintre imaginile aeriene din 1917 ale hidroscalei Constanţa. Se pot vedea:
- patru hidroavioane Friedrichshafen FF.33E;
- trei hidroavioane Rumpler 6B.1;
- platforma pe care erau staţionate hidroavioanele;
- rampa pentru aducerea lor pe apă;
- halele nr. 1 şi nr. 2, magazie.
 
În port se pot vedea: macarale plutitoare / drage şi o mare parte din port cu construcţiile aferente de la Poarta 1 şi 2 (de azi).

O altă imagine aeriană; se vede toată platforma / cheiul S.M.R., unde, mai târziu, vor apărea clădirea Serviciului Sanitar al portului (în stânga platformei) şi apoi Gara Maritimă (în dreapta ei, pusă în funcţiune în 1935).
 
Începând cu mai 1918, hidroscala Constanţa a fost micşorată ca personal şi material; la 25 august 1918, hidroscala Constanţa a fost desfiinţată şi mutată complet la Sevastopol. Începând cu 1 noiembrie 1918 vechea hidroscală Constanţa a reintrat în funcţie, operând de la Sevastopol.
 
Evoluţia personalului la hidroscala Constanţa a fost oscilantă:
- octombrie 1916 - 13 persoane;
- noiembrie 1916 - 28 decembrie 1916 - 50;
- până în mai 1918 - în medie 50 de persoane;
- în iulie 1918 - 35 de persoane.
Pierderi între 1916 şi 1918 - două persoane.
 
Hidroscala Constanţa a fost din prima până în ultima zi de funcţionare, din punct de vedere tactic şi organizaţional, subordonată la „Deutsche Marine-Abteilung Constanza“ - Marina germană Constanţa. Aceasta, la rândul ei, a fost subordonată „Oberkommando Mackensen“ / Comandatura Supremă Mackensen.
 
Comandanţi ai hidroscalei Constanţa au fost:
- până la 12 aprilie 1918, Kptl. Kuntze, Lt. Frhr. v. Budenbrock, Lt. Becker, Lt. Starke, Oblt. Kessel;
- de la 27 aprilie până la 13 august 1918: Oblt. Schiller;
- din 14 august până la 25 august 1918: Oblt. Kassel.
 
Dotarea cu avioane a hidroscalei Constanţa:
- în noiembrie 1916: patru hidroavioane;
- până în iulie 1917, numărul lor ajunsese la nouă;
- în octombrie 1917 erau 14;
- în primul trimestru al anului 1918 erau 18, numărul lor descrescând astfel: în iunie / iulie 1918 erau şapte.
Pierderi totale în perioada 1916-1918: cinci hidroavioane.
 
Misiunea hidroscalei Constanţa: recunoaşteri aeriene spre Nord deasupra uscatului şi Marea Neagră pentru Armata 3 bulgară; zboruri de însoţire / acoperire pentru traficul naval spre Sud şi Est, operaţiuni de deminare şi sprijinul operaţiilor militare în Ucraina, în primul rând la Odessa şi Sevastopol.
 

O altă imagine aeriană a zonei
 
În oraş se pot vedea:
- clădirea Căpităniei;
- Poarta 1;
- platforma unde va apărea Vraja Mării;
- o parte din parcul bulevardului;
- diverse clădiri (de ex. catedrala, cu parcul aferent) ;
- bulevardul Ţarul Nicolae al II-lea - strada Portului;
- bulevardul Elisabeta - bulevardul P.P. Carp;
- strada Lascăr Catargiu;
- strada G. Cantacuzino - strada D.A. Sturdza;
- strada Rosiorilor etc.

 
Imagine aeriană a oraşului, iulie 1918 (luată după mutarea hidroavioanelor la Sevastopol - şi înainte de demontarea construcţiilor aferente).
 

Detaliu al acestei imagini (iulie 1918); hala 1 şi hala 2 mai existau încă

Hidroavioanele folosite, 1916-1918 

Friedrichshafen FF.33E
 

 
Un exemplu de hidroavion de acest tip este aparatul #884, menţionat la 7 ianuarie 1917 ca fiind „gata de pornit / startklar“ la Borkum; aparate gemene şi din aceeaşi serie (de ex. #885, #886, #887) sunt menţionate în 1917-1918 la hidroscalele Constanţa / Duingi / Babadag.

Rumpler 6B.1

Un exemplu de acest tip de hidroavion folosit in Dobrogea este aparatul #1042 (este probabil acelaşi ca în ultima imagine, la sfârşit) - menţionat în octombrie / decembrie 1917 la Constanţa / Duingi.
 
Aici este la Peynerdjik (Bulgaria) şi poartă însemne franceze:

 
Un alt tip de hidroavion a fost Hansa Brandenburg W12.
 
Aici este aparatul #1011 C2MG - iniţial destinat pentru Constanţa; a ajuns însă la Zeebrugge; pierdut pe 23 februarie 1918
 
În sfârşit, au fost la Constanţa / Duingi / Babadag şi hidroavioane de tip Albatros W4. 
 
La Constanţa sunt menţionate aparatele #1311, #1312 şi #1314. Un aparat identic este şi acesta:

 
Încheierea activităţii hidroscalei Constanţa; activităţi desfăşurate în ultimele patru săptămâni de funcţionare:
 
La data de 4 august 1918, hidroscala Constanţa a trimis un Raport de Activitate (Tätigkeitsbericht“) către comandatura germană („Marineflugchef“), conţinând descrierea activităţilor care au avut loc în ultimele patru săptămâni de funcţionare a hidroscalei Constanţa.
 
Astfel, activităţile desfăşurate între 30 iunie 1918 şi 6 iulie 1918 au fost: zece minute probă de motor la avioane #897 şi #1458, diverse lucrări de întreţinere la avioane, diverse lucrări la hidroscală; reparat conducta de apă ce deserveşte cazarea echipei, ambreiajul demontat şi reparat la camionul „Podeus“.
 
Pentru ofiţer de la Amiralitatea Varna: adusă benzină de la staţia de benzină şi încărcată pe tren, camion împrumutat pentru patru zile către MarineAbteilung.
 
Activităţi desfăşurate între 7 iulie 1918 şi 13 iulie 1918: lucrat la diverse hidroavioane; probe de motor; lucrări de întreţinere, deschis lăzile cu inventarul hidroscalei Duingi, încărcat muniţie pentru hidroscala Sevastopol pe pasagerul „Kafkas“, transportat de la hala 2 la hala 1: flotoare hidroavion şi dulapuri scule („Werkzeugspinde“), depozitat baraca echipei de la bateria Sachsen în hala 2, camion de transport pus la dispoziţia Secţiei de Marină pentru şase zile.
 
Activităţi în perioada 14 iulie 1918 - 20 iulie 1918:
reparat axa din spate la camionul Dürkop, pregătit motocicleta USU, depozitat în spatele halei 2 vechile piese metalice de la bateria Sachsen, făcut ordine pe terenul hidroscalei şi în hala 1. Camion de transport pus la dispoziţie pentru patru zile către Secţia de Marină.
 
Activităţi din perioada 21 iulie 1918 - 27 iulie 1918: baraca hidroavioanelor încărcată pe tren, lăzile cu elice şi piese de schimb motoare preluate de la MarineAbteilung (Secţia de Marină) şi trimise la Sevastopol cu vas pasager, conducta de apă în hala 1 dezgropată, adus lemn de foc pentru cantina echipei de la Administraţia Zonei de Ocupaţie („Etappenverwaltung“), reparat diferenţial la camion Dürrkop. Camionul a fost pus la dispoziţia Secţiei de Marină timp de cinci zile.
 
În luna iulie nu au avut loc zboruri şi nici evenimente deosebite - pentru că toate hidroavioanele în stare de funcţionare normală au ajuns la Sevastopol; următoarele jurnale de front zilnice („Kriegstagebücher“) vor fi trimise de acolo.
 

 
1917, decembrie: aparat Rumpler 6B.1, numărul #1042 (jos: detaliu). Poartă încă însemne germane; din august 1918 va fi staţionat la Peynerdjik (Bulgaria); va purta însemne franceze:

 
Platforma unde până în 1918 a fost hidroscala Constanţa; imagine din anii 1930;

Bibliografie:

- Barch: RM 110 Kommandostellen der Marineluftstreitkräfte
- Barch: RM 111 Seefliegerabteilungen und Marine- Landflugabteilungen
- Barch: RM 112 Seeflugstationen und Marinelandflugstationen der Kaiserliche Marine
- Barch: RM 116 Marine- Luftschiffabteilungen und -trupps
- Barch: MSG 2/1866, 1867 Köhler, Karl: Gliederungs- und Organisationsgeschichte der Marineluftstreitkräfte, 1969
- Die Entwicklung des Marine-Luftfahrtwesens im Ersten Weltkrieg. In: WaffenArsenal, Sonderband S-23
- König, Christian: Marineflieger in der Historie. Deutsche Seeflieger und ihre Flugzeugmutterschiffe im Ersten Weltkrieg. In MarineForum, 85 (2010). 

 
Notă informativă: Din istoria arhivei militare navale germane „Reichsmarine / MarineUnterlagen“, WWI:

Această arhivă a fost mutată de germani în noiembrie 1943 la Castelul („Schloss“) Tambach (în apropiere de Coburg), pentru a fi ferită de bombardamente în al Doilea Război Mondial. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, americanii au confiscat această arhivă şi au trimis-o la Londra.

Aici, arhiva a fost filmată / microfotografiată şi fiecare document a primit un PGxxxxx-număr; unde PG este prescurtarea de la „Pinched from the Germans“ („şterpelite de la nemţi“).
 
În final, arhiva a fost predată Amiralităţii Britanice, iar copiile (împreună cu multe documente originale) făcute de americani la Londra au fost depuse în arhivele NARA, USA.
 
În anii '60, o parte dintre documentele germane de la Londra au fost repatriate în RF Germana. Azi, ele se găsesc în mai multe locaţii ale Arhivei Militare germane („Bundesarchiv“): Freiburg / Koblenz / Berlin.
 
Multe documente şi imagini originale nu mai sunt însă în Germania; de ex., documentele şi schimbul de telegrame oficiale în legătura cu retrocedarea pasagerului „Regele Carol I“ României (aprilie - iulie 1919) - pe care le-am „văzut“ numai în format microfişe…


 
Pentru mai multe informaţii despre Dan Şambra, accesaţi facebook.com/Dan.Sambra.1/

Citeşte şi Dan Şambra şi file de istorie dobrogeană

Ti-a placut articolul?

Comentarii