Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
18:53 22 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanta.ro Cum şi-a înavuţit Mazăre asociaţia din declaraţia de interese (documente)

ro

07 Aug, 2014 00:00 3558 Marime text


ANI se chinuie cu anii să-l dea în vileag pe Radu Mazăre, pe chestiuni de incompatibilitate şi conflict de interese. Până acum, inspectorii de integritate n-au reuşit decât să se facă de râs, plătindu-i primarului Constanţei daune morale pentru anchete prost făcute. Au preferat domniile lor să meargă pe nisipuri mişcătoare, lăsând la o parte cea mai vizibilă situaţie pentru care trebuiau să ceară explicaţii de la primul salvamar al Constanţei. Căci o asociaţie nonguvernamentală în care Mazăre este membru, aşa cum scrie, negru pe alb, chiar în declaraţia lui de interese, a devenit putred de bogată pe seama patrimoniului administrat de Primăria aceluiaşi Mazăre şi de o regie subordonată. Vă prezentăm în cele ce urmează detaliile unei poveşti halucinante.

Cum au dispus consilierii asupra unui imobil care nu exista în inventarul municipalităţii

Pe 23 noiembrie 2007, consilierii locali din Constanţa au votat un proiect de hotărâre iniţiat de primarul Mazăre, cu totul nefiresc prin conţinutul său. HCLM-ul adoptat sub numărul 572/23.11.2007, prevedea în primul său articol transmiterea din administrarea Consiliului Local în cea a Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) a unui imobil compus din teren în suprafaţă de 896 mp şi construcţie - „Magazie material sportiv”, în suprafaţă de 290,18 mp.

Terenul - situat pe malul lacului Tăbăcărie, în zona staţiei peco de pe strada Soveja - era evaluat la preţul relativ de nimic de 84.743,79 de lei, în vreme ce „magazia” făcea cât un nimic absolut, neavând niciun preţ. Reţineţi acest amănunt, căci el va conta foarte mult în evoluţiile viitoare! De unde avea Consiliul Local în proprietate sau în administrare terenul neverosimil de ieftin şi clădirea fără preţ, nu se arăta în niciun fel în conţinutul actului normativ local. Dar articolele care întregeau hotărârea arătau, fără dubiu, că imobilul NU se afla, de drept, în proprietatea/administrarea Consiliului Local.



Iată dovada: prin articolul doi se aproba înscrierea imobilului în inventarul bunurilor publice ale Municipiului (de unde lipsea cu desăvârşire!), iar prin articolul 4 se dispunea completarea Protocolului de predare-primire nr. 6752/2002 cu imobilul tocmai transferat în administrarea RAEDPP (de unde, iarăşi, lipsea cu aceeaşi desăvârşire). Nimeni n-a denunţat modalitatea stalinistă de aşa-zisă completare a protocolului de predare-primire 6752/2002. Căci, prin definiţie, protocolul este un act bilateral care nu poate fi adoptat şi modificat decât cu acordul ambelor părţi semnatare.

Hangarul se afla în folosinţa Şcolii 27

Protocolul completat în mod unilateral este un mister. Am solicitat acest document de la Primăria Constanţa, iar în momentul în care ne va fi pus la dispoziţie îl vom da publicităţii. Până atunci însă, am încercat să reconstituim, din surse umane, situaţia „Magaziei” de la Tăbăcărie. Potrivit antrenorului Valentin Sarchizian de la Baza Nautică Tăbăcărie a Liceul cu Program Sportiv „Nicolae Rotaru“ din Constanţa, „Magazia material sportiv” era, de fapt, un hangar din zidărie şi beton armat construit în anul 1965. În 1978, hangarul a adăpostit ambarcaţiunile care au participat la campionatul naţional de canotaj desfăşurat pe lacul Siutghiol. Iar în anii următori, aici a funcţionat un centru olimpic de canotaj.

În anii ’80, în apropierea hangarului vechi a fost construită o clădire P+1, mai adecvată pentru necesităţile canotorilor, dotată cu patru hangare de depozitare a materialelor sportive, săli de forţă, săli de simulare, spaţii administrative, duşuri şi vestiare. O vreme, hangarul vechi a continuat să servească interesele juniorilor din canotaj, iar după Revoluţie a intrat în proprietatea Palatului Copiilor din Constanţa, structură juridică subordonată Ministerului Educaţiei.

Aşa cum îşi aminteşte Mustafa Ilhan, fostul director al Palatului Copiilor din Constanţa, hangarul de la Tăbăcărie a fost predat Şcolii Generale nr. 27, care l-a utilizat ca bază pentru clubul propriu de yahting. De această activitate s-a ocupat profesorul Dumitru Micu, care ne-a declarat că a antrenat la vechiul hangar timp de aproximativ zece ani. În 2011, clădirea încă adăpostea yahturile şi materialele sportive ale grupei pregătite de emeritul profesor Micu. În fapt, pentru că în acte situaţia se schimbase cu totul!

O asociere de 200 de euro pe lună

Astfel, la câteva luni după ce hangarul şi terenul au intrat în administrarea RAEDPP, această instituţie (autointitulată „persoană juridică de drept” şi atât!) a încheiat un contract de asociere, fără număr de înregistrare, datat totuşi cu 15 aprilie 2008. Obiectul contractului: „asocierea privind modernizarea construcţiei magazie material sportiv...”. Beneficiarul: Asociaţia Naţională a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România (într-un paragraf al contractului se arăta că la baza contractului ar fi stat o licitaţie organizată).

Prin acordul părţilor, ONG-ul în cauză trebuia să investească 100.000 de euro în modernizarea vechiului hangar, „pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire”. În schimb, primea dreptul să exploateze imobilul preţ de 25 de ani, timp în care urma să verse 20% din profitul impozabil realizat în contul RAEDPP, însă nu mai puţin de 200 de euro pe lună. Reţineţi cuvântul „impozabil”! Căci miliardele care aveau să tranziteze conturile Asociaţiei Salvamarilor au fost cuprinse în secţiunea venituri din activităţi nonprofit. Iar unde nu e profit, nu e nici impozit. Acum amintiţi-vă de cei 200 de euro! Cu ceva noroc, aţi putea închiria o garsonieră dacă i-aţi avea la dispoziţie.


Au dat iama în spaţiile verzi

O bună perioadă, contractul fără număr a rămas cunoscut doar părţilor. De construit, nici vorbă, mai ales că ANSPSR era prea ocupată să deruleze un parteneriat încheiat, în 2009, cu Consiliul Judeţean şi primăriile din Constanţa, Mangalia, Năvodari, Eforie, Costineşti şi Limanu, în vederea amenajării şi exploatării contra cost a punctelor de salvamar şi îngrijire medicală de pe plajele din localităţile menţionate.

Plăţile făcute de Primăria Constanţa la Asociaţia Scafandrilor nu au ocupat însă prea mult timpul funcţionarilor. Căci, printre picături, aceştia au reuşit să identifice diferite porţiuni de teren, de regulă din categoria spaţiilor verzi, în vecinătatea vechiului hangar de la Tăbăcărie. Apoi, la propunerea lui Mazăre, consilierii locali au votat ca suprafeţele noi să treacă din domeniul public în cel privat şi din administrarea Consiliului Local în administrarea RAEDPP.

Mai departe, RAEDPP a găsit de cuviinţă să încheie cu ANSPSR actul adiţional nr. 4.215/06.10.2009, prin care s-a modificat doar suprafaţa de teren aferentă asocierii, de la 869 mp, la 1.537 mp. Într-un final, prin actul adiţional nr. 258/16.08.2012, asociaţia din declaraţia de interese a primarului Mazăre primea de la regia Primăriei încă 290 de metri pătraţi de teren, rotunjindu-şi, astfel, dreptul de folosinţă la 1.830 de metri pătraţi.

Dar toate aceste rotunjiri de suprafeţe nu au fost însoţite de o majorare corespunzătoare a cotei minimale impuse ANSPSR. Căci după „’telectualii“ de la RAEDPP, e just să plăteşti 200 de euro şi pentru 869 mp, dar şi pentru 1.800 mp. După logica asta strâmbă, şi la piaţă trei kile de cartofi ar trebui să coste cât un kil (sic!).

Cum a dispărut clădirea veche din contract

Între cele două modificări la care ne-am referit în paragraful anterior, contractul a suferit o altă adiţie, cu totul spectaculoasă. Astfel, prin documentul înregistrat sub numărul 9604/15.11.2010, s-a modificat cu totul chiar obiectul contractului de asociere.

Din cuprinsul actului a fost eliminată expresia „modernizare, exploatare şi întreţinere construcţie material sportiv”. În locul ei a fost introdusă expresia: „construire şi exploatare imobil P+SUPANTA+1 ETAJ PARŢIAL. ŞCOALA DE SCAFANDRI ŞI SALVAMARI”.

În articolul 4 se arăta că imobilul ce urma să fie construit din sursele (financiare) proprii ale Asociaţiei va deveni proprietatea acesteia din urmă. Dar aşa, de drept, s-a încheiat un nou contract, de tipul concesiunii, fără respectarea procedurilor legale obligatorii de selecţie. În plus, RAEDPP-ul era un simplu administrator, neavând nicio calitate legală să angajeze terenurile municipiului în astfel de tranzacţii. Imaginaţi-vă că aţi numi o persoană să vă administreze casa şi terenul de sub ea, iar aceea ar permite unui terţ să o demoleze şi să construiască în locul ei o casă a lui şi numai a lui. Aşa s-a întâmplat la Tăbăcărie.

Păgubaşul a murit: Şcoala 27 s-a desfiinţat; în locul ei s-a deschis Şcoala Spectrum

Acum înţelegem de ce vechiul hangar nu a avut valoare de inventar, în 2007, la momentul modificării unilaterale a protocolului bilateral din 2002. Căci, neavând valoare, Municipiul Constanţa nu mai poate pretinde acum (dacă ar juca pe cartea neştiinţei) vreo despăgubire pentru dispariţia fizică a clădirii de pe malul lacului. Pe de altă parte, Şcoala 27 - cea care a avut posesia hangarului până în 2011, nu mai poate nici ea să invoce vreun prejudiciu, pentru simplul fapt că nu mai există ca instituţie (despre morţi, numai de bine!). Şcoala a fost desfiinţată, iar clădirea ei a fost închiriată de RAEDPP către SC Lumina Instituţii de Învăţământ SA, care a deschis, în incinta de pe bulevardul Lăpuşneanu, deja cunoscuta „Şcoala Spectrum”. Desigur, noua instituţie nu are niciun drept asupra vechiului hangar de la Tăbăcărie.

Epilog

În noiembrie 2009, ANSPSR a obţinut o finanţare nerabursabilă POS-DRU, în cuantum de aproximativ 4,5 milioane de euro, în vederea construirii şcolii de scafandri din Parcul Tăbăcărie şi organizării de cursuri de calificare şi inserţie socială pentru salvamari. Parteneri în acest proiect au fost chiar Municipiul Constanţa şi o asociaţie sindicală.
Pe 26 martie 2013, prin HCLM nr. 58, Consiliul Local Constanţa a recunoscut caracterul social-umanitar al activităţilor desfăşurate de ANSPSR în clădirea de pe malul lacului Tăbăcărie. Ca urmare, asociaţia a primit facilităţi sau scutiri de la plata impozitelor şi taxelor locale. Din activităţile „social-umanitare” desfăşurate, asociaţia a realizat venituri de 19,7 milioane de lei noi în 2013 (faţă de 1,4 milioane de lei noi, în 2008, când s-a decis soarta hangarului de la Tăbăcărie).
În declaraţia de interese a primarului Radu Mazăre figurează şi calitatea de membru al ANSPSR. Încă o dată, facem precizarea că ANI nu s-a aplecat niciodată asupra avantajelor patrimoniale obţinute de asociaţia din care face parte Radu Mazăre, de la Primăria condusă de acelaşi Mazăre. În absenţa unui demers autorizat al organelor în drept, ne-am limitat la prezentarea faptelor. Va urma!

Sursa: constanta.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii