Achitarea şefului CJC, într-un raport al DNA Ce spun procurorii Anticorupţie despre Nicuşor Constantinescu

Prin decizia penală nr. 285/P din data de 16 aprilie 2013, pronunţată în dosarul nr. 28590/212/2008, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală a respins ca nefondat recursul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie
 
Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Daniel Constantinescu, apare într-un raport al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, document în care este analizată activitatea desfăşurată de procurori în 2013. Dosarul la care facem referire este cel în care şeful CJC a fost acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene. Oficialii Direcţiei Naţionale Anticorupţie spun că soluţia dată în această cauză nu este imputabilă procurorului care a instrumentat dosarul.
 
„Prin rechizitoriul nr. 222/P/2007 din data de 15 decembrie 2008 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de liberate, a inculpatului C.N.D. (n.r. Constantinescu Nicuşor Daniel), sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 248 - 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. În fapt, s-a reţinut că inculpatul C.N.D., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ordonator principal de credite, nu a îndeplinit ori a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle şi însărcinările sale în exerciţiul funcţiei, cu ştiinţă şi în mod deliberat, prin refuzul constant de a executa obligaţiile de plată ce rezultau din Memorandumul de finanţare nerambursabilă, Contractul de Implementare a Măsurii ISPA, din Contractul de execuţie a lucrărilor, ceea ce a avut drept urmare producerea unui prejudiciu în paguba SC R SA Constanţa, cu afectarea bunului mers al investiţiei şi, de asemenea, a avut ca urmare solicitarea de daune compensatorii şi extinderea în timp a lucrărilor cu peste 200 de zile (faptă din 2006)”, se arată în raportul privind activitatea desfăşurată în 2013 de procurorii DNA.

„De altfel, a fost atenţionat de către OPCP legat de consecinţele nefinanţării, deoarece era vorba de construcţia staţiei de epurare, conducte de descărcare pentru Constanţa şi Eforie Nord, în scopul protejării litoralului (era unul din cele 4 contracte pe măsura ISPA).
Prin sentinţa penală nr. 230 din data de 21 februarie 2012, pronunţată în dosarul nr. 28590/212/2008, Judecătoria Constanţa a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. cu aplicarea art. 10 alin. (1) lit. d) C.pr.pen., achitarea inculpatului C.N.D. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., deoarece procurorul a realizat o greşită evaluare juridică a faptelor. Inculpatul şi-a îndeplinit obligaţiile, dar acest dezechilibru a rezultat din scăderea veniturilor bugetare, decalaj determinat, în primul rând, de aplicarea cotei unice de impozitare, care a pus în dificultate cofinanţarea. În plus, OPCP, ca autoritate de implementare a Ministerului Finanţelor Publice, nu a decis clar dacă va continua sau nu finanţarea măsurii ISPA, deci nu e culpa inculpatului. Prin decizia penală nr. 285/P din data de 16 aprilie 2013, pronunţată în dosarul nr. 28590/212/2008, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală a respins ca nefondat recursul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie. Şi-a însuşit motivarea instanţei de fond. Opinăm că soluţia nu este imputabilă procurorului”, conform raportului mai sus precizat.
 
„Fondul de rezervă”
 
Reprezentanţii DNA mai susţin că, „potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei şi martorilor audiaţi atât în timpul urmăririi penale, cât şi în mod nemijlocit şi în condiţii de contradictorialitate în faza cercetării judecătoreşti, rezultă că inculpatului i s-a comunicat că plăţile trebuiesc să fie efectuate la termen, pentru evitarea apariţiei cheltuielilor neeligibile, şi că în conturile OPCP sunt suficiente resurse financiare pentru continuarea programului de investiţii pe Măsura ISPA în Constanţa, însă acesta nu a dat curs acestor solicitări în mod deliberat”. „Deci, nu există nicio împrejurare bazată pe lipsă de prevederi legale şi norme metodologice clare (aşa cum s-a reţinut de către instanţă). Acestea existau şi i-au fost prezentate inculpatului de către organele cu atribuţii în domeniu.
Conform Memorandumului, până la lămurirea situaţiei, reluarea plăţilor de către Comisia Europeană şi primirea unor lămuriri, obligaţia trebuia asigurată de Consiliul Judeţean, deoarece erau obligaţii directe conform contractului la care se angajase. Dacă se epuizau fondurile OPCP (ori în cauză nu a fost această situaţie, deoarece i s-a comunicat existenţa banilor), putea apela la fondul de rezervă şi să solicite Ministerului Finanţelor Publice, dar nu a uzat de această posibilitate, deşi a fost atenţionat de OPCP din cadrul acestui minister.
Mai mult, părţile implicate în Măsura ISPA l-au notificat în repetate rânduri referitor la îndeplinirea obligaţiilor sale ce-i reveneau prin lege şi contracte, însă nu a dat curs solicitărilor care precizau ce urmări se produc, în sensul plăţii de penalităţi şi alte costuri suplimentare”, mai arată DNA.
 
„Beneficiarul local a fost scutit de plata contribuţiilor aferente cofinanţării”
 
„De altfel, refuzul lui a dus tocmai la aceste penalităţi. Faptul că este aşa se evidenţiază cu pregnanţă şi din refuzul total şi nejustificat al inculpatului de a plăti penalităţile şi costurile suplimentare (1.006.658,97 euro), plăţi care nici în prezent nu sunt făcute, deşi acestea au fost create exclusiv de către inculpat.
Nu poate fi acceptată susţinerea că inculpatul nu a cunoscut dispoziţiile legale referitoare la obligaţiile ce-i reveneau din exerciţiul funcţiei, a celor strict legate de implementarea Măsurii ISPA şi a clauzelor contractuale, în condiţiile în care a participat direct sau prin delegare la lucrările comune ale părţilor prin care s-au analizat derularea lucrărilor şi aspectele economico-financiare şi, mai mult, pentru un alt contract executat în aceeaşi perioadă, pe aceeaşi Măsură ISPA, pentru canalizare, a solicitat sume din fondul de rezervă. Un aspect important ce trebuie avut în vedere la analizarea existenţei laturii subiective în cauză este faptul că, pentru anul 2005, în conformitate cu clauzele contractelor de împrumut şi de garantare şi suport de către SC R SA Constanţa şi, respectiv, Consiliul Judeţean Constanţa, din 09 mai 2002, beneficiarul local a fost scutit de plata contribuţiilor aferente cofinanţării”, au închis procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.