De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
21:34 24 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

ziare.com Realismul rusesc sau diplomatia obsesiilor

ro

12 Feb, 2016 00:00 531 Marime text
Interviul lui Serghei Lavrov din Moskovskii Komsomolet (Comsomolistul Moscovit) spune despre politica externa a Moscovei mai mult decat o tona de documente oficiale ale Rusiei.

Aparent relaxat, ba chiar respingand festivismul sovietic evocat de "Ziua diplomatului", care se sarbatoreste in Rusia la 10 februarie, Lavrov a "zburat" peste relatiile internationale, incercand sa construisca imaginea unei Rusii previzibile, moderne, care chiar se constituie intr-o alternativa la Pax Americana.

In realitate, citit printre randuri, cu o buna proprietate a semnificatiei politice cu care rusii investesc o serie de cuvinte-cheie, Lavrov ne-a aratat o Rusie obosita, blocata in trecut, organic incapabila sa evolueze.

Vrajit poate de propaganda putinista a unei Rusii puternice, din cauza sfintei ignorante sau poate dintr-un complex anti-american, aflat la moda in toata Europa, spatiul public romanesc este plin de afirmatii care preamaresc "gandirea strategica" a Rusiei, celebrul "joc de sah" al diplomatiei de la Moscova sau actiunea hotarata a lui Putin.

In realitate, insa, Rusia este o tara a carei politica externa este profund schematica, lipsita de viziune strategica, care sufera de un evident automatism.

O privire mai atenta la ceea ce intreprinde Putin in ultimii ani, atat pe plan extern, dar si in interior, arata ca resursele de inventivitate politica ale regimului sunt epuizate, iar forta si intimidarea incep sa joace un rol din ce in ce mai important in promovarea intereselor rusesti.

Uzand si abuzand de forta, afara si inlauntrul tarii, Putin potenteaza disponibilitatea celor pe care Rusia ii considera adversari de a apela la forta, la randul lor.

Folosind forta si constrangerea in relatia cu cei slabi, expunandu-si neintrerupt capacitatile militare, regimul de la Moscova a reusit sa ne obisnuiasca, daca nu cu ideea unui "mare razboi", cel putin cu aceea a unor confruntari locale.

Demarat ca un nou experiment modernizator, aparent paradoxal, putinismul s-a transformat intr-un catalizator al procesului de intoarcere la realismul clasic, in care aliantele se succedau cu o repeziciune uimitoare, iar interesele se modificau in functie de perspectiva personala a politicienilor talentati sau a monarhilor plini de vitalitate politica.

In cazul Rusiei, avem de-a face mai degraba cu o serie de obsesii si mai putin cu un realism autentic. In realitate, ceea ce politicenii rusi numesc "realism" in politica externa este ideea fixa ca interesele Rusiei vor prevala daca Moscova va exploata disensiunile dintre puterile occidentale.

Cosmin Popa este cercetator stiintific al Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Romane, conferentiar-asociat la Facultatea de Istorie si Stiinte Politice, Universitatea "Ovidius", Constanta, conferentiar-asociat la Institutul Diplomatic Roman. Este specializat in istoria URSS/Rusiei si istoria Europei Centrale si de Sud-Est, perioada comunista si contemporana. A studiat la Bucuresti si la Moscova si este membru al Comisiei bilaterale a istoricilor din Romania si Rusia.

Articolul integral poate fi citit pe ziare.com

Ti-a placut articolul?

Comentarii