Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
06:08 22 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

ordinea.ro Gazele din Marea Neagră se „descarcă” la Tuzla şi la Vadu. O staţie de tratare, la 2 km de case

ro

10 Mar, 2017 18:11 4884 Marime text
Deşi informaţiile referitoare la proiectele de exploatare a gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre vin cu zgârcenie pe canalele oficiale, mai multe date, cuprinse în memoriile publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, ne permit să anticipăm ce urmează să se întâmple în acest sector care va genera o creştere economică spectaculoasă pentru România, în general, şi pentru judeţul Constanţa, în particular. Aceste memorii, puse cap la cap, ca într-un puzzle, spun că gazele din Marea Neagră vor avea două puncte de „descărcare”pe teritoriul românesc, la Vadu şi la Tuzla. Şi nu vorbim doar de planuri de viitor, ci de proiecte reale, care au început să se materializeze, la nivel de documentaţie de mediu.

Punctul de „descărcare” de la Vadu

Despre proiectul Vadu am mai scris şi cu altă ocazie. Acesta este realizat de compania Black Sea Oil&Gas SRL, deţinută de Grupul Carlyle – „un grup de investiţii mamut ce administrează afaceri de peste 194 de miliarde de dolari peste tot în lume. Compania este condusă de bancheri şi de foşti militari de la Pentagon specializaţi în managementul crizelor internaţionale. Sunt implicaţi în industria de apărare şi aeronautică, în telecomunicaţii şi imobiliare şi, printr-o divizie specializată, în energie.” – după cum anunţa ProTv în urmă cu trei ani. Black Sea Oil&Gas intenţionează să procedeze la exploatarea zăcămintelor Ana şi Doina, identificat în perimetrul de exploatare XV Midia, la o distanţă de 104 kilometri spre est de oraşul Constanţa. Cele două zăcăminte sunt evaluate la 10 miliarde de metri cubi de gaze, iar exploatarea propriu-zisă ar urma să înceapă în trimestrul II al anului 2019.

Platformă de producţie  în mare, conductă submarină şi staţie de tratare la 2 km de casele din Vadu

Pe 8 iulie 2016, Black Sea Oil&Gas a depus la APM Constanţa un memoriu pentru autorizarea studiilor necesare amplasării unei platforme de producţie în largul Mării Negre.

Pe 15 iulie 2016, compania a solicitat o nouă autorizare de mediu, de data aceasta pentru cercetare pe traseul submarin al viitoarei conducte de gaze dintre platforma de producţie din largul mării şi ţărmul românesc din zona satului Vadu, comuna Corbu.

În sfârşit, pe 9 decembrie 2016, compania cu acţionari americani a depus la autoritatea de mediu o solicitare pentru construirea unei staţii de tratare a gazelor naturale. Investiţia va fi dezvoltată pe un teren de 34.400 mp, pentru care Primăria Corbu a emis aviz de oportunitate şi certificat de urbanism încă din octombrie 2016. Viitoarea staţie, în care gazele extrase din mare vor fi aduse la parametrii optimi pentru a fi livrate consumatorilor, se află la circa 2 kilometri de locuinţele din Vadu şi la 3 kilometri de satul Corbu. Terenul agricol este deţinut în comun de Black Sea Oil&Gas SRL, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL.
 

O speculaţie năruită, din vremea lui Patriciu

În memoriu se vorbeşte în mod explicit de conectarea staţiei de tratare la sistemul naţional de transport al gazelor naturale. Această informaţie oficială anulează în parte o speculaţie mai veche, potrivit căreia gazele din perimetrul XV Midia trebuiau să fie folosite în cadrul unui combinat chimic ce urma să fie dezvoltat de grupul Rompetrol. Vechea speculaţie se născuse în perioada în care Rompetrolul era deţinut de Dinu Patriciu, iar prietenul acestuia, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, adoptase decizii guvernamentale în favoarea vechiului titular al drepturilor de explorare şi exploatare din perimetrul XV Midia, Sterling Resources. Între timp, Sterling  şi-a lichidat afacerile de la Marea Neagră, iar Dinu Patriciu şi-a lichidat conturile cu viaţa, după ce, în prealabil, a vândut Rompetrolul către KazMunayGas. În 2014, un fost ministru al energiei declara presei că a propus companiei KazMunayGas să înfiinţeze un combinat chimic în vederea valorificării gazului din Marea Neagră, însă orice discuţie pe această temă a fost îngheţată, după ce organele judiciare româneşti au deschis investigaţii penale împotriva Rompetrol.

Punctul de descărcare de la Tuzla, pentru ExxonMobil şi OMV

Pe de altă parte, va exista un al doilea punct de „descărcare” a gazelor din Marea Neagră, pe teritoriul românesc, la Tuzla. Informaţiile oficiale spun că acest punct va fi folosit pentru inserţia gazelor extrase de companiile ExxonMobil şi OMV, din perimetrele pe care le deţin pe platoul continental al Mării Negre. Americanii şi austriecii nu au întreprins încă demersuri pentru autorizarea platformelor de producţie, a conductelor submarine şi a staţiilor de tratare a gazelor.

În schimb, compania românească de stat, Transgaz Mediaş, a demarat procedurile de autorizare pentru construirea gazoductului Ţărmul Mării Negre – Podişor. Potrivit unui memoriu depus de Transgaz la autoritatea de mediu în decursul lunii februarie 2017, această conductă va avea o lungime totală de 308 kilometri, va tranzita judeţele Constanţa, Călăraşi şi Giurgiu şi va subtraversa Dunărea, braţul Borcea şi râul Argeş. Capetele de reţea sunt la Tuzla şi la Podişor, judeţul Giurgiu, acolo unde este prevăzut un interconector Giurgiu-Ruse.

Din Marea Neagră, pe pieţele central europene

În judeţul Constanţa, conducta va avea 74,7 kilometri şi va trece prin zonele extravilane ale localităţilor Tuzla, Costineşti, 23 August, Topraisar, Amzacea, Mereni, Comana, Chirnogeni, Cobadin, Peştera şi Rasova. Organizarea de şantier va fi pe raza comunei Cobadin, acolo unde se va înfiinţa şi primul depozit de ţeavă. Un al doilea depozit de ţeavă este prevăzut pe raza comunei Peştera. Conducta face parte din coridorul sudic, având scopul de „a asigura legătura între gazele offshore disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria, respectiv capacitatea adecvată de transport pentru valorificarea acestora pe pieţele central europene. În aceste condiţii, dezvoltarea pe teritoriul României a unei infrastructuri de transport gaze naturale de la ţărmul Mării Negre până la graniţa România – Ungaria reprezintă una din priorităţile majore ale Transgaz, proiectul fiind inclus în Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transgaz.” – se arată în memoriul depus la autoritatea de mediu.

Autor: Adrian CÂRLESCU
Articol preluat de pe ordinea.ro

Sursa foto: ZIUA de Constanţa

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii