Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
00:55 21 09 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

ordinea.ro Prima conductă de gaze din Marea Neagră străpunge plaja virgină de la Vadu

ro

26 Aug, 2016 18:28 6543 Marime text
Bătălia care s-a dat în ultimii ani pentru terenurile din zona Corbu-Vadu (Grindul Chituc) nu a avut miză turistică, aşa cum s-a acreditat permanent în presă. Adevărata miză a fost una energetică, iar acest adevăr iese la iveală abia cum, când una din companiile multinaţionale care forează în largul Mării Negre, pe numele ei Black Sea Oil and Gas, a început procedurile de mediu pentru avizarea traseului unei conducte de gaze naturale. Conducta submarină se va „înţepa” pe ţărmul românesc în zona virgină a plajei din localitatea Vadu (Grindul Chituc), urmând să tranziteze zece terenuri de 840.500 de metri pătraţi cumpărate de companie, precum şi alte suprafeţe din domeniul privat al comunei Corbu, în drumul său, de 25 de kilometri, spre o staţie de tratare şi un nod de interconectare la reţeaua Transgaz. Şi acesta este doar începutul! Căci marea va da în clocot, abia din 2017, aşa cum anunţa chiar zilele trecute Gabriel Valentin Comănescu, cel mai bogat om din Constanţa, implicat şi el, prin firmele sale, conlucrând şi rivalizând totodată cu marile multinaţionale, în dezvoltarea proiectelor care vor schimba faţa Dobrogei.
 

În centrul unui scandal

Black Sea Oil and Gas SRL s-a numit la origini Midia Resources SRL. În anul 2009, această societate înfiinţată în România, cu trei ani mai devreme, de grupul canadian Sterling Resources, s-a aflat în centrul unui scandal imens. România abia câştigase procesul la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, vechi de 40 de ani, cu privire la delimitarea platoului continental al Mării Negre, în jurul insulei Şerpilor (în contradictoriu cu Ucraina). În acel context, presa a descoperit că teritoriile câştigate fuseseră deja date societăţii Midia Resources, în 2008, sub semnătura premierului de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu. În realitate, Tăriceanu ratificase un acord încheiat de Midia Resources cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale privind transformarea în concesiune a licenţei de explorare (veche din 1992, dar cumpărată de Midia Resources de la titularul anterior, în anul 2006). Toate aceste acte anterioare Deciziei de la Haga se refereau la perimetrele de explorare/exploatare 13 Pelican şi 15 Midia, din largul Mării Negre, de 4.500 de kilometri pătraţi. O falie de 9.700 de kilometri pătraţi din perimetrul 13 Pelican se afla în zona de litigiu cu Ucraina.
 

Zece miliarde de metri cubi de gaze. Şi mai urmează

În anii care au urmat scandalului, canadienii de la Sterling şi-au consolidat poziţia pe platoul continental al Mării Negre, achiziţionând procente din alte două perimetre de exploatare – Muridava (40%) şi Luceafărul (50%). Până în anul 2015, aceştia au efectuat prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor Ana şi Doina, descoperite în 1995, respectiv 2007, şi au identificat alte zăcăminte de importanţă capitală (Luceafărul şi Eugenia). O parte din lucrările de prospecţiune au fost realizate de compania constănţeană Grup Servicii Petroliere, aparţinând milionarului Gabriel Valentin Comănescu. Zăcămintele Ana şi Doina au fost evaluate la o cantitate de 10 miliarde de metri cubi de gaze. Sterling a cooptat în proiectul său companiile PetroVentures Europe BV (20%) şi Gas Plus International BV (15%), ambele din Olanda, păstrând pentru sine o participaţie de 65%.
 

Canadienii pleacă, lăsând locul unor bancheri şi foşti militari de la Pentagon

Pe 26 iunie 2015, canadienii au părăsit România. Ei au vândut participaţia lor din Midia Resources şi drepturile de exploatare din perimetrele Midia, Pelican şi Luceafărul către Grupul Carlyle, cu 42,5 milioane de dolari. Anterior au vândut subperimetrul Midia Deep (ape de mare adâncime) către Exxon Mobil şi participaţia din Muridava către Petroceltic (un grup irlandez care şi-a vândut drepturile mai departe către fondul de investiţii GVC Investment, despre care presa economică a acreditat că ar fi coordonat de Gabriel Valentin Comănescu).

Carlyle este „un grup de investiţii mamut ce administrează afaceri de peste 194 de miliarde de dolari peste tot în lume. Compania este condusă de bancheri şi de foşti militari de la Pentagon specializaţi în managementul crizelor internaţionale. Sunt implicaţi în industria de apărare şi aeronautică, în telecomunicaţii şi imobiliare şi, printr-o divizie specializată, în energie.” – anunţa ProTv la momentul tranzacţiei.
 

Cu „ţeava” prin mijlocul sitului Natura 2000

La scurt timp după preluarea pachetului de 65% din părţile sociale ale Midia Resources, grupul Carlyle a schimbat numele societăţii româneşti în Black Sea Oil & Gas SRL. Sub această denumire, societatea a continuat prospecţiunile geologice şi a întreprins primele demersuri pentru infrastructura de exploatare. Astfel, pe 11 ianuarie 2016, Black Sea Oil & Gas a obţinut de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) avizul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) „Construire conductă subterană pentru transport de gaze naturale pe raza comunei Corbu – tronson I” (aici). Aşa cum se arată în documentul ARBDD, amplasamentul conductei se află „în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi totodată în perimetrul reţelei ecologice Natura 2000, respectiv în situl de importanţă comunitară ROSCI 0065 Delta Dunării şi în perimetrul ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe, pe raza unităţii administrativ-teritoriale Corbu”.

Lucrările ar putea începe pe 15 septembrie 2016

Conducta ar urma să subtraverseze Balta Mare şi Balta de Mijloc din aria satului Vadu, precum şi terenurile mlăştinoase dintre iazurile de tratare biologică a apelor uzate provenite de la Rafinăria Rompetrol şi fostele iazuri de decantare ale Întreprinderii de Metale Rare din Vadu. Iată ce se menţiona în Memoriul de Prezentare a proiectului: „La est de PUZ este localizată o cherhana, iar în sezonul estival presiunea antropică din zona plajei creşte semnificativ datorită numărului important de turişti ce ocupă plaja (campare la cort sau cu maşina) şi a circulaţiei auto intense dintre zona satului Vadu şi plajă”. Acelaşi document atestă că lucrările pot începe cel mai devreme după 15 septembrie 2016, urmând să aibă o durată de execuţie de 3-4 luni de zile. Realizatorii studiilor dau asigurări că zona va fi afectată temporar şi că peisajul iniţial va fi refăcut în întregime, la finalul lucrărilor.

Avize pentru platforma de producţie şi conducta submarină

După ce a obţinut documentul cel mai greu de obţinut, respectiv avizul de mediu de a construi conducta de gaze în situl Natura 2000, Black Sea Oil & Gas a solicitat alte două avize de mediu de la APM Constanţa. Primul, care a intrat în discuţia şedinţei APM Constanţa din 8 iulie 2016, se referă la realizarea unui studiu geotehnic pentru amplasarea unei platforme de producţie pe zăcământul Ana, aflat în largul Mării Negre, în perimetrul de exploatare 15 Midia, la 104 kilometri distanţă de oraşul Constanţa. Al doilea proiect, analizat în şedinţa APM Constanţa din 15 iulie 2016, se referă la realizarea de cercetări (studiu geofizic şi geotehnic) pentru traseul submarin al conductei de gaze naturale dintre platforma Ana şi ţărmul Mării Negre, zona satului Vadu.

Autor: Adrian Cârlescu
Articol preluat de pe ordinea.ro
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii