Haşotti, Calapod şi Brăiloiu vor acelaşi loc de senator

Cei 141.266 de alegători din Colegiul 1 îl vor alege, la 30 noiembrie, pe cel care le va reprezenta interesele, pentru următorii patru ani, în Senatul ţării.

Aşa cum a fost cazul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, şi în Colegiul 1 de la Senat, şansele cele mai mari aparţin aspiranţilor adepţi ai doctrinei liberale, democrat-liberale şi social-democrate. Nici în privinţa aspirantului peremist, Radu Comănici, surprizele nu sunt excluse.

În colegiul senatorial cu cei mai puţini locuitori cu drept de vot, 141.266, cetăţenii vor avea de ales dintre şase candidaţi.
Alegătorii din localităţile arondate Colegiului 1 senatorial vor decide între un actual senator liberal, Puiu Haşotti, fostul primar democrat-liberal al Năvodariului, Tudorel Calapod, PSD-istul relativ anonim, însă propulsat de numele fratelui său primar de Eforie, Liviu Brăiloiu, PRM-istul Radu Comănici, PNG-istul Gabriel Candindatu şi UDMR-istul Istvan Bartunek, cărora li se adaugă şi candidaţii minorităţilor naţionale, prezenţi pe toate listele electorale din ţară.
Structura acestui colegiu reuneşte localităţile arondate primelor două colegii de la Camera Deputaţilor, printre care se numără oraşele Năvodari şi Hârşova, municipiul Medgidia, precum şi comunele Cogealac, Corbu, Fântânele, Grădina, Istria, Lumina, Mihai Viteazu, Nicolae Bălcescu, Săcele, Târguşor, Ciobanu, Crucea, Cuza-Vodă, Gârliciu, Ghindăreşti, Horia, Mihail Kogălniceanu, Pantelimon, Saraiu, Seimeni, Siliştea, Topalu, Tortoman, Vulturu.
Într-un colegiu în care populaţia este preponderent rurală, este de aşteptat ca alegătorii să îl favorizeze pe cel mai cunoscut dintre candidaţi, mai ales că, pentru cei de la ţară, majoritatea de pe lista electorală sunt lipsiţi, fiecare într-o anumită măsură, de notorietatea pe care trebuie să o aibă un candidat de rangul unui viitor senator. Dacă despre numele senatorului Puiu Haşotti şi de cel al fostului primar al oraşului Năvodari, Tudorel Calapod, alegătorii din mediul rural ar mai fi auzit, despre ceilalţi, nu se poate spune acelaşi lucru.
Mai mult, într-un colegiu în care culoarea politică dominantă a primarilor, susţinători ai candidaţilor înscrişi pe listele partidelor lor, este preponderent roşie, social-democraţii controlând în mod clar zona arondată Colegiului 1 senatorial (PSD-iştii au 16 primării în „subordine“), printr-un raţionament logic, Liviu Brăiloiu ar putea avea şanse mult mai mari, comparativ cu ceilalţi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cel cotat cu şansele cele mai mari în această zonă, Puiu Haşotti, care ar putea avea susţinere doar din partea celor şase primari liberali.
Este posibil ca notorietatea fostului edil al Năvodariului să îi fie suficientă astfel încât să câştige din nou încrederea electoratului care să-i încredinţeze, de această dată, un mandat cu responsabilităţi mult mai mari decât cele pe care le avea din calitatea sa de conducător al oraşului.
Ca şi în celelalte colegii, aspiranţii la un mandat în senatul ţării provin din arii diferite de activitate, de la jurist şi inginer până la profesor şi om de afaceri prosper, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Un fost, actual, viitor senator

Ales să ocupe funcţia de senator din partea PNL, pe listele electorale din Constanţa, vicepreşedintele PNL, Puiu Haşotti, s-a înscris, din nou, în cursa electorală din acest an, cu convingerea că profesionalismul, notorietatea şi vechimea în Senatul României îi vor aduce voturi în plus. Adept al doctrinei liberale din 1990, Haşotti este doctor în ştiinţe istorice, lector şi conferenţiar, din 1994 până în prezent, la Universitatea „Ovidius“ şi autor a nenumărate cărţi de specialitate şi a peste 42 de studii. Contestatar vehement al politicii duse de social-democraţii constănţeni, există posibilitatea ca discursurile sale electorale să nu se asocieze vederilor majoritar PSD-iste ale locuitorilor zonei arondate colegiului său, însă decizia finală va aparţine doar cetăţenilor.

De la primărie în Senat

După ce a pierdut cursa de la locale, în defavoarea lui Nicolae Matei, Tudorel Calapod, candidatul PD-L, încearcă, în această toamnă, să-i convingă pe alegători că locul său, la acest moment, este la Senat. Calapod mizează, în special, pe experienţa sa în administraţia locală şi pe cursurile de perfecţionare pe care le-a urmat cât timp a fost în prim-planul politicii locale. În faţa alegătorilor, Calapod nu se prezintă drept un învins, ci un posibil învingător într-o cursă mult mai acerbă decât cea pe care a pierdut-o la limită. Chiar dacă ar avea susţinerea doar din partea celor trei primari democrat-liberali din zona colegiului său, Calapod este înscris într-o luptă în care şansele fiecărui candidat vor depinde de strategia de campanie adoptată. Absolvent al Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân“, Calapod deţine, în prezent, funcţia de vicepreşedinte al Biroului Permanent Judeţean şi preşedinte al organizaţiei locale PD-L Năvodari.

Fratele primarului vrea la conducere

Asociat cu (re)numele pe care fratele său îl are pe scena politică de la malul mării, Ovidiu Brăiloiu, actualul primar al oraşului Eforie, social-democratul aflat pe lista Colegiului Senatorial 1, Liviu Brăiloiu, a venit tocmai de pe meleagurile Spaniei pentru a se alătura echipei PSD-iste. Cooptat, de curând, în echipa social-democraţilor constănţeni, Liviu Brăiloiu mai are de lucrat, până la finele campaniei electorale, la capitolul notorietate. Chiar dacă, pe panourile electorale, afişul său se află de-a dreapta şi de-a stânga primarului Radu Mazăre, respectiv a preşedintelui CJC, Nicuşor  Constantinescu, aceştia „garantând pentru calităţile şi aptitudinile acestuia în calitate de viitor senator“, alături de cei 16 primari PSD-işti din judeţ, nu este suficient.
Tot ceea ce alegătorii ştiu despre Brăiloiu junior este faptul că e un prosper om de afaceri de pe malul Mediteranei, cu o avere de invidiat, terenuri, clădiri, pasionat de vânătoare, şi cu investiţii în şase firme, se pare, de succes. Practic, o eventuală funcţie în Senatul ţării i-ar aduce, mai presus de toate, doar mândria de a fi printre mai-marii ţării, din moment ce, la capitolul avere, este categoric pe prima poziţie, comparativ cu ceilalţi candidaţi înscrişi în Colegiul Senatorial 1.

Un PRM-ist renăscut

Printre ceilalţi trei candidaţi, aflaţi de cealaltă baricadă a celor cotaţi cu cele mai mari şanse de câştig, se află şi fostul/actualul membru PRM-ist. Asociat şi cunoscut pentru scandalul produs în seara premergătoare alegerilor locale, când a fost acuzat că a falsificat listele electorale, Radu Comănici a revenit în planul alegerilor, apreciat, la momentul prezentării oficiale a listei PRM la parlamentare, drept candidatul surpriză. Rupt total de viaţa politică şi cu un dezinteres mărturisit, Comănici s-a retras în satul părinţilor săi, ocupându-şi timpul cu administrarea firmei sale, „Bujorul Galben“. De profesie jurist, peremistul speră că, prin revenirea sa în rândurile partidului, PRM va atinge pragul electoral. Rămâne însă de văzut cine îl va vota pe cel care a declarat că, în eventualitatea în care va câştiga mandatul, îşi va da demisia imediat.

Cât despre PNG-istul Gabriel Candindatu, se ştie doar că a venit în rândurile partidului lui Becali înaintea alegerilor locale din acest an, din rândurile ţărăniştilor.