Bamburic „Ma voi tine de judecatori pana in panzele albe"

Deşi instanţa a apreciat că declaraţiile martorilor cu identitate protejată şi ale investigatorului sub acoperire nu se coroborează cu probele, Liviu Bamburic afirmă că judecătorii nu au analizat probele

Ca răspuns la acuzaţiile afaceristului Liviu Bamburic, potrivit cărora judecătorii ar fi luat mită pentru a-i elibera pe cei trei suspecţi din dosarul de tentativă de omor comisă asupra sa, Curtea de Apel Constanţa a făcut publică motivarea soluţiei de punere în libertate. În replică, Liviu Bamburic a afirmat că în motivare nu sunt analizate probele aduse de anchetatori, ci alte aspecte din dosar, care n-au fost clasificate drept dovezi de procurori.
Daniel-Lili Dediu, Dănuţ-Maricel Mustaţă şi Nicolae-Grigore Dănilă sunt liberi de săptămâna trecută, de când Curtea de Apel Constanţa a admis recursurile celor trei împotriva deciziei Tribunalului de prelungire a stării de arest preventiv cu 15 zile. „Mă voi ţine de judecătorii care au dat soluţia până în pânzele albe, chiar dacă asta înseamnă că mă voi certa cu multă lume", a afirmat Liviu Bamburic. În motivarea dată de Curtea de Apel se arată faptul că, „prin încheierea de şedinţă din 2 aprilie 2009, Tribunalul Constanţa, ca instanţă de fond, a apreciat că se impune prelungirea măsurii arestării preventive, dar nu cu durata solicitată de 30 de zile, ci într-un termen de 20 de zile, cu motivarea că «intervalul de timp scurs de la data arestării preventive a inculpaţilor permitea efectuarea unor activităţi procesuale într-un termen mai apropiat celui solicitat, iar admiterea propunerii pe o durată de 30 de zile nu se justifică în raport de faptul că demersurile organului de urmărire penală au avut un caracter sporadic, situându-se uneori la limita expirării măsurii arestării»". Foarte interesant, judecătorii Curţii au consemnat faptul că „la luarea măsurii arestării preventive (n.r. 11 decembrie 2008), se confirma presupunerea rezonabilă de existenţă a faptei de tentativă la omor calificat, sub forma autoratului şi complicităţii, probele administrate fiind în măsură să evidenţieze contribuţia tuturor participanţilor". Judecătorii de la Curtea de Apel au mai afirmat că, „în raport de declaraţia martorului Liviu Cristian Toager (n.r., cel care a declarat că a fost cu cei trei suspecţi în noaptea comiterii tentativei de asasinat şi a luat parte la acţiune), era necesar ca organul de urmărire penală să-şi canalizeze atenţia asupra stabilirii contribuţiei fiecărui participant, inclusiv cu privire la verificarea apărărilor inculpaţilor, referitoare la eventuala surprindere în trafic a celor două autoturisme cu care s-a efectuat deplasarea".

Au ales să tacă

Referitor la apărarea inculpaţilor, Liviu Bamburic a amintit că aceştia s-au prevalat de dreptul la tăcere şi nu au dat nicio declaraţie în dosar şi însăşi CEDO a statuat că refuzul de a da declaraţii ar reprezenta un acord tacit asupra vinovăţiei. Pe de altă parte, foarte interesant este că judecătorii care au pronunţat decizia „consideră că suspiciunea comiterii infracţiunii pentru care s-a început urmărirea penală ar fi putut iniţial justifica arestarea inculpaţilor, dar nu poate constitui un motiv relevant şi suficient pentru a fi menţinută privarea de libertate". Judecătorii au consemnat că expertizele biocriminalistice au relevat faptul că ADN-urile lui Dediu, Mustaţă şi Dănilă nu au fost găsite pe obiectele descoperite la faţa locului. Totuşi, afaceristul constănţean este contrariat de faptul că nu s-a menţionat pe nicăieri faptul că ADN-ul lui Dediu s-a găsit pe două dintre armele letale descoperite în apropierea casei sale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor fiind una din infracţiunile care i se impută. Mai mult, Liviu Bamburic afirmă, referitor la cartelele telefonice, că toată „afacerea" a ieşit la iveală în urma unui accident de maşină pe care Dănuţ Mustaţă l-ar fi avut în luna decembrie. Ca număr de contact, spune Bamburic, Mustaţă ar fi dat numărul cartelei pe care o folosea în Constanţa şi cu care comunica pentru stabilirea detaliilor tentativei de omor comise asupra sa. „Anchetatorii care s-au ocupat de caz au stabilit, cu ajutorul tehnicii GPS, dar nu numai, un lucru foarte interesant în ceea ce-i priveşte pe Dediu, Mustaţă şi Dănilă", a afirmat Liviu Bamburic. „Imediat ce ieşeau din Galaţi, numerele de telefon obişnuite ale celor trei dispăreau, iar în locul acestora, în aceleaşi telefoane, apăreau numerele cartelelor pre-pay de pe care se suna pentru stabilirea detaliilor în ce priveşte tentativa de omor". Totuşi, judecătorii spun că „din dosarul de urmărire penală rezultă că arma crimei nu a fost găsită, iar în cauză nu s-a reuşit stabilirea vreunor contacte directe între Boştină Dragoş şi Dediu Daniel Lili sau ceilalţi doi inculpaţi". Foarte interesant, această afirmaţie vine după ce, cu o pagină înainte, aceiaşi judecători au consemnat faptul că „se mai reţine că inculpatul Boştină Dragoş l-a contactat pe inculpatul Dediu Daniel Lili, care deţine o firmă de pază în Galaţi, pentru uciderea părţii vătămate prin intermediul inculpaţilor Purichea Nicolae şi Fălcuş Cristian". Cu toate acestea, lângă paragraful instanţei în care se spune că nu s-au stabilit contacte directe între Boştină şi Dediu, Dănilă sau Mustaţă, nu apare pe nicăieri vreo trimitere la stabilirea sau nestabilirea unor contacte între aceştia şi Purichea sau Fălcuş. Pe de altă parte, Bamburic a arătat că procurorii au stabilit că telefonul de pe care Dediu ţinea legătura cu Purichea figurează ca fiind al societăţii BDS Dobrogea, care nu aparţine altcuiva, decât lui Dragoş Boştină. În motivarea instanţei se arată că nu s-a reuşit demonstrarea prezenţei celor trei suspecţi în Constanţa şi că afirmaţiile investigatorilor sub acoperire sau ale martorilor protejaţi nu se regăsesc în probele materiale.

Au analizat alte aspecte

„Probele sunt foarte clare", a afirmat cu vehemenţă Liviu Bamburic. „Curtea de Apel nu a analizat probele existente la dosar, ci alte lucruri cuprinse în dosarul cauzei, pe care le-a tratat drept probe, deşi ele nu aveau acest statut. Un exemplu în acest sens este mucul de ţigară descoperit la locul faptei, despre care vorbeşte instanţa, dar pe care procurorii niciodată nu l-au prezentat drept probă care l-ar incrimina pe Dediu". La polul opus, în motivare este amintită jurisprudenţa CEDO privind starea de arest preventiv, iar instanţa afirmă că „o bănuială puternică privind comiterea de infracţiuni grave poate justifica iniţial arestarea. Totuşi, ea nu mai este suficientă, fiind necesar să se justifice continuarea privării de libertate". În concluzie, judecătorii au casat hotărârea iniţială şi au înlocuit arestarea preventivă cu interdicţia de a părăsi ţara pentru 30 de zile. Liviu Bamburic a spus, însă, că sunt mai multe probe care îi incriminează pe cei trei suspecţi, pe care le va dezvălui pe parcurs. Vom reveni.