Marius Epure, precedentul Rutiera şi libertate definitivă pentru angajaţii DRDP (document)

Surprize, surprize cu angajaţii Regionalei de Drumuri Constanţa, acuzaţi de fapte de corupţie. După ce Tribunalul Constanţa a decis lăsarea lor în libertate, ca sancţiune pentru că urmărirea penală împotriva acestora nu a fost desfăşurată de procurorii DNA, întocmai ca în „precedentul Rutiera", peste cei nouă angajaţi ai DRDP şi ai Autorităţii Rutiere Române Constanţa a dat norocul. Recursul procurorilor împotriva eliberării lor a fost judecat ieri, la Curtea de Apel Constanţa, de însuşi artizanul „precedentului Rutiera". Mai exact, este vorba despre magistratul Marius Cristian Epure, care a făcut parte, la distanţă de mai bine de un an, din ambele complete.

Completul de judecată care a analizat ieri recursul procurorilor împotriva eliberării angajaţilor DRDP şi ARR a fost format din preşedintele Marius-Cristian Epure şi judecătorii Viorica Lungu şi Zoiţa Frangu. Verdictul instanţei în cazul „mită la DRDP", deşi aşteptat cu emoţii, a fost în concordanţă cu precedentul Rutiera: judecătorii au confirmat faptul că ancheta a fost efectuată de un organ penal necompetent, iar actele de urmărire penală au fost considerate ca lovite de nulitate, exact ca în dosarul poliţiştilor de la Rutieră suspectaţi de fapte de corupţie. Pe cale de consecinţă, acelaşi lucru s-a constatat şi despre propunerea de arestare care îi viza pe cei nouă lucrători bănuiţi de fapte de corupţie. Respingând recursul procurorilor ca nefondat, judecătorii Curţii de Apel au confirmat susţinerile avocaţilor, care au argumentat că sub nicio formă ancheta nu ar fi avut cum să fie efectuată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, ci ar fi trebuit desfăşurată de DNA.

Procurorii au cerut rejudecarea

Adunaţi la Curtea de Apel de la primele ore ale dimineţii, Nicolae Zarzăre, Dorin-Nicolae Dragomir, Florin-Marius Popescu, Valeriu-Vasile Bucur, Gabriel Pătru, Dan-Ion Vâlsan şi Bogdan Tănase, din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Constanţa, şi Ovidiu Popa şi Ferodin Husein, din cadrul ARR Constanţa, au aşteptat neliniştiţi să li se judece soarta. După ce procesul a fost suspendat iniţial pentru jumătate de oră, dat fiind că lipseau o parte dintre avocaţii celor nouă acuzaţi, dosarul s-a reluat după aproximativ 45 de minute. Primul care a luat cuvântul a fost procurorul de şedinţă, care a depus la dosar fişa postului lui Ferodin Husein, astfel încât judecătorii să poată observa că acesta nu avea atribuţii de control, iar competenţa de anchetare nu ar fi revenit DNA. „Excepţia nelegalei sesizări a instanţei a fost greşit admisă, astfel că vă solicităm admiterea recursului nostru şi trimiterea cauzei la prima instanţă, spre rejudecarea fondului propunerii de arestare", a argumentat procurorul.

Competenţa revenea DNA

Avocatul Ion Popescu, reprezentantul lui Nicolae Zarzăre, a fost primul apărător care a vorbit pentru acuzaţi: „Instanţa de fond a reţinut corect împrejurarea probată de documente potrivit căreia Dorin Nicolae Dragomir exercită atribuţii de control, astfel că singurul organ de urmărire penală care s-ar fi putut ocupa de anchetă este DNA", a pledat avocatul. Totodată, acesta a subliniat faptul că până şi sumele mari găsite acasă la Zarzăre şi la Dragomir, despre care procurorii au indicii că ar proveni din fapte de corupţie, atrag competenţa DNA, prin prisma Legii 78/2000, care incriminează faptele de corupţie, cuantumul lor depăşind echivalentul a 10.000 de euro. La rândul său, avocatul Cătălin Filişan, reprezentantul lui Dragomir, a afirmat că actele de urmărire penală sunt lovite de nulitate: „Instanţa de fond reţine că ne aflăm într-un caz de nulitate absolută prin prisma a două aspecte, respectiv articolul 13 litera b din OUG 43/2002, privind calitatea persoanei cercetate, dar şi prin prisma articolului 13 litera a al aceluiaşi document, Dragomir fiind acuzat că a săvârşit infracţiuni care au adus o gravă atingere unei autorităţi publice". Mai mult, avocatul a subliniat că, în calitate de şef al agenţiei de taxare, clientul său coordonează şi controlează permanent activitatea celor din casierie, dar şi pe cea a celorlalţi subordonaţi astfel încât, o dată în plus, competenţa revenea DNA. Rând pe rând, zoriţi de preşedintele completului, toţi avocaţii au susţinut pe scurt că DNA ar fi trebuit să instrumenteze cazul. În ultimul cuvânt, cei nouă acuzaţi au fost de acord cu apărătorii lor. Instanţa s-a retras pentru deliberări. După câteva ore, soluţia pronunţată a fost în favoarea acuzaţilor: întocmai ca în precedentul Rutiera, stabilită în urmă cu un an de doi dintre judecătorii care au analizat şi cazul de ieri, instanţa a stabilit că ancheta ar fi trebuit efectuată de DNA. Pe cale de consecinţă, actele de urmărire penală vor fi lovite de nulitate absolută, ca fiind efectuate de un organ de urmărire penală care nu avea competenţa materială în acest caz. O decizie aproape identică a fost luată în urmă cu un an de un alt complet al Curţii de Apel Constanţa, din care făcea parte şi magistratul Marius Cristian Epure. Întâmplător sau nu, decizia de eliberare a poliţiştilor Serviciului Rutier suspectaţi de fapte de corupţie, ca urmare a faptului că ancheta a fost desfăşurată de un organ de urmărire penală care nu avea competenţa materială să instrumenteze cazul, decizie care s-a constituit în „precedentul Rutiera", a fost motivată de judecătorul Epure. În aceste condiţii, ar fi fost greu de crezut că judecătorul în discuţie îşi va da cu stângul în dreptul şi se va contrazice singur. Între timp, angajaţii DRPD şi ai ARR vor fi cercetaţi în stare de libertate.