In ciuda crizei economice mondiale, aniversarea Unirii va fi serbata (galerie foto)

„Astăzi, când aniversăm 150 de ani de la Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, avem obligaţia morală de ne cinsti înaintaşii şi de a le aduce un omagiu"

În calendarul evenimentelor reprezentative ale istoriei românilor un loc de cinste îl ocupă, fără îndoială, data de 24 ianuarie 1859, când, prin voinţa naţională, Moldova şi Ţara Românească aveau să-şi unească destinele sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, semnându-se astfel actul de naştere al României moderne.

Preocupaţi de modul în care autorităţile constănţene au ştiut să celebreze momentele înălţătoare care au schimbat destinele românilor, dar în special data de 24 ianuarie, am apelat, cum era şi firesc, la un izvor atât de important, documentele, adevărate mărturii ale memoriei trecutului acestor meleaguri.
Afirmam şi cu alte ocazii că arhivele constănţene sunt sărace în informaţii privind modul în care s-a marcat de către autorităţi, la Constanţa, de-a lungul celor nouă decenii, momentul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918. Din fericire, s-au păstrat până astăzi o serie de documente care ilustrează cum s-a sărbătorit în urbea noastră data de 24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române.
Cum bine se ştie, arealul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră avea să fie reintegrat statului român în anul 1878, administraţia şi armata revenind aici pe la Brăila, în data de 14 noiembrie, la Măcin şi apoi la Tulcea, iar la Constanţa câteva zile mai târziu, la 23 noiembrie. În primii ani care au urmat, autorităţile locale au acordat o mare atenţie în special acestor date, organizând festivităţi la care au participat notabilităţile vremii, după cum reiese şi din documente.
Treptat, către finele secolului al XIX-lea, aceste sărbători nu au mai încăput pe agenda culturală a autorităţilor locale. Însă, în primii ani ai secolului XX, câteva documente atestă aniversarea la Constanţa a zilei de 24 ianuarie. Astfel, în anul 1904, festivităţile s-au desfaşurat în salonul Hotelului Carol I, iar în 1908, la Teatrul Elpis, între participanţi regăsindu-se elevii Gimnaziului Mircea cel Bătrân sau ai şcolilor de marină din oraşul nostru.
În anul 1909, cu ocazia aniversării a 50 de ani, sărbatoarea naţională a Unirii Moldovei cu Ţara Românească s-a bucurat de o atenţie specială, atât din partea autorităţilor de la Bucureşti, cât şi în plan local, pentru buna organizare fiind elaborat un program în acest sens:

,,PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI - PROGRAMA PENTRU SERBAREA ZILEI DE 24 IANUARIE 1909, A CINCIZECEA ANIVERSARE A UNIRII

 

       În întreaga ţară se va sărbători această zi prin autorităţile constituite.

       În seara de 23 Ianuarie, la ora 9.00, va avea loc o retragere cu facle şi muzică, la care vor lua parte trupele din garnizoană.

       Revărsatul zilei de 24 Ianuarie va fi salutat, în Capitală, cu 21 salve de artilerie.

       La ora 10.30, dimineaţa se va oficia la Mitropolie un serviciu religios de către Înalt Preasfinţia Sa Mitropolitul Primat, însoţit de Înaltul Cler, în prezenţa Alteţei Sale Regale Principele Ferdinand al României, înconjurat de Curţile Regală şi Princiară.

       Vor asista la acest serviciu religios: D-l Preşedinte al Consiliului, D-nii Miniştri, Preşedinţii, Vice-preşedinţii şi membri ai Adunărilor legiuitoare, Înaltele Curţi de Casaţiune şi de Conturi, Academia Română, Corpul profesoral, Curţile şi Tribunalele, Autorităţile administrative şi militare, Primarul Capitalei cu Consiliul Comunal şi Camera de Comerţ.

       În timpul când se va cânta Te-Deum, toate clopotele bisericilor din Bucureşti vor fi puse în mişcare.

       Detaşamente din toate armele, cu drapele, vor ocupa curtea Mitropoliei.

       După terminarea ceremoniei, Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor va primi defilarea trupelor aflate în paradă.

_____

Toate edificiile publice vor fi decorate şi iluminate.
Seara vor avea loc reprezentaţiuni populare şi gratuite la teatrele naţionale.
În această zi, la ora 10.30 dimineaţa, se va oficia un serviciu religios în toate comunele urbane din ţară, la care vor asista autorităţile locale.
Ziua Unirii se va sărbători, în toate şcoalele, după programe anume, cari se vor face în fiecare localitate, prin iniţiativa Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii".

Autorităţile constănţene s-au conformat, documentele vremii ilustrând cheltuielile făcute pentru decorarea edificiilor publice şi iluminarea oraşului, prin intermediul felinarelor cu lumânări, dar şi pentru spectacolele oganizate. Te-Deumul desfăşurat de la ora 10.30 în Catedrala Sf. Apostoli Petru şi Pavel avea să completeze seria manifestărilor dedicate acestui eveniment.
În deceniul al doilea al secolului trecut, calendarul sărbătorilor organizate la Constanţa a cuprins, în continuare, şi Unirea Principatelor Române, cu excepţia anilor de ocupaţie germano-bulgară din timpul primei mari conflagraţii mondiale şi perioada imediat următoare.

Din iniţiativa conducerii Şcolilor normale de băieţi şi fete, respectiv a Liceului Mircea cel Bătrân, în anul 1921, ziua de 24 ianuarie a fost sărbătorită în comun, la Cazinou, ,,cu fast şi cu măreţia cuvenită".
Tot pe baza mărturiilor documentare identificate până în prezent am putut constata că în vremea lui Carol al II-lea  (1930-1940), dar şi în primii ani ai domniei regelui Mihai I, data de 10 Mai - ziua naţională a Româinei între 1866-1948 - concentra toate sărbătorile naţionale. Astfel, în ciuda crizei economice mondiale ce măcina omenirea încă din anul 1929, ,,Ziua de 10 Maiu 1932 - a 51-a aniversare a proclamării Regatului (1881) împreună cu proclamarea Independenţei (1877) şi aniversarea Unirii tuturor Românilor (1859-1918) - va fi serbată printr-un Te-Deum la Biserica Episcopală şi o paradă militară (revistă şi defilare, la care vor lua parte trupele Garnizoanei Constanţa şi toţi ofiţerii fără trupă, combatanţi şi asimilaţi)". Solemnitatea urma a fi anunţată de 21 lovituri de tun trase de unităţile Marinei, începând de la ora cinci dimineaţa. După un program în mare parte asemănător aveau să se desfăşoare festivităţile şi în anii următori. Cu toate acestea, în instituţiile de învăţământ, tradiţia marcării Unirii Moldovei cu Ţara Românească în data de 24 ianuarie nu a dispărut.
Şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, autorităţile au acordat o atenţie specială organizării sărbătorilor naţionale, inclusiv a celei din 24 ianuarie. Dintr-un document datat 23 ianuarie 1942 aflăm că ,,Potrivit ordinului Domnului Mareşal Antonescu, rugăm luaţi măsuri ca ziua de 24 ianuarie 1942, Unirea tuturor Românilor (sic!), să fie sărbătorită de către toţi românii, ca şi acum un an, prin muncă intensă, astfel ca autorităţile publice şi şcolile să funcţioneze". În instituţiile de învăţământ, profesorii desemnaţi de conducere aveau obligaţia de a efectua într-o oră de program ,,educaţie patriotică şi naţională", iar în biserici trebuiau organizate servicii religioase, în prezenţa primarilor din mediul rural, respectiv a primarului şi prefectului în oraşele reşedinţă de judeţ.
În anul care a urmat Actului de la 23 August 1944, noul prefect al judetului Constanţa, Victor Duşa, avea să transmită pretorilor din subordine, printr-un ordin telefonic datat 22 ianuarie 1945, următoarele: ,,Vă facem cunoscut că în ziua de 24 ianuarie 1945, orele 11 dimineaţa, se vor oficia servicii religioase la toate bisericile din ţară, în prezenţa autorităţilor civile şi militare locale. Se vor arbora drapele româneşti şi aliate. Se va vorbi despre sensul creator al unirii în viaţa naţională. Vor vorbi învăţătorii, preoţii şi alţi intelectuali. Comunicându-vă cele de mai sus, vă rugăm luaţi măsuri în consecinţă".
După instaurarea guvernului Petru Groza, la data de 6 martie 1945, sărbători precum 1 Mai  şi 23 August vor deveni mai importante, cea din urmă devenind chiar zi naţională între 1949-1989, astfel încât ziua de 24 ianuarie va fi sărbătorită în special în instituţiile de învăţământ.
În anul 1959, când se împlineau 100 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, potrivit Planului de muncă pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie 1959 al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a PMR - Comitetul Regional Constanţa, urmau a se asigura ,,programe festive pentru zilele de 24 ianuarie şi 16 februarie", respectiv ,,conferinţe care vor fi expuse în faţa oamenilor muncii", rămase însă fără ecou în şedinţele de analiză a activităţii, comparativ, spre exemplu, cu manifestările dedicate aniversării a 15 ani de la înfăptuirea Actului de la 23 August 1944, care s-au bucurat de o atenţie specială, fiind organizate cu mare fast şi dezbătute pe larg de factorii responsabili.
Astăzi, când aniversăm 150 de ani de la Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, avem obligaţia morală de ne cinsti înaintaşii şi de a le aduce un omagiu, rememorând acele clipe înălţătoare ale constituirii statului naţional român, moment premergător al cuceririi independenţei şi al realizării unităţii depline, desăvârşită la 1 Decembrie 1918. Este, poate, un motiv în plus ca măcar astăzi să trecem într-un plan secund grijile cotidiene şi să ne antrenăm, simbolic, dacă nu din credinţă, într-o Horă a Unirii, în Piaţa Ovidiu, înlăturând barierele unui presupus program festivist, dar şi orgoliile politice sau de orice altă natură.

Virgil Coman, directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Constanţa