Lege eludata

Notificarea hotararilor consiliilor locale din judet au devenit la fel de frecvente precum ordonantele de urgenta ale guvernului Nastase. Acestea nu mai reprezinta o noutate sub aspect procedural, decat in cazurile in care consiliile locale se incapataneaza sa nu le revoce. La instanta de contencios -administrativ sunt depuse tot felul de actiuni, insa cel mai grav este atunci cand se intervine politic pentru anularea lor. Mai deunazi, in cadrul unei sedinte a unui partid important, functionari publici erau tavaliti in mod oneros, pentru ca au respectat legea. Cazul pe care il prezentam astazi este legat de trei hotarari de consiliu, neconsecutive, apartinand Consiliului local Poarta Alba, atacate in instanta de contencios tocmai pentru faptul ca in momentul verificarilor Primaria nu a putut pune la dispozitie actele doveditoare. Hotararile se aseamana intre ele, prin prisma faptului ca toate trei se exonereaza de litera legii administratiei. Prin intermediul primei hotarari notificate, Consiliul local Poarta Alba a aprobat concesionarea unui teren de trei hectare din domeniul privat catre Lafarge, fara licitatie publica si fara a solicita licenta de exploatare pe teritoriul localitatii a societatii mai sus amintite. Ce de-a doua hotarare incrimineaza acelasi consiliul care s-a folosit de vanzarea prin negociere directa, a unor active catre SC "Gamat Shipping" SRL Constanta. Aceasta societate a cumparat mai multe active si de la fosta fabrica de zahar Navodari prin intermediul lichidatorului SC Adige Constanta, cum ar fi: platforma de incarcare -descarcare sfecla de zahar, in suprafata de peste 3000 mp, cantar Basculo si cladire Basculo. In baza facturii pe baza carora societatea a achizitionat aceste active, s-a facut o adresa la Primaria Poarta Alba, prin care se solicita terenul din jurul acestor active, in suprafata de peste 6000 mp. Secretarul comunei Poarta Alba, Corneliu Mihon, sustine ca s-a procedat la vanzarea prin negociere directa a terenului solicitat catre SC Gamat Shipping SRL, deoarece unui alt posibil castigator al licitatiei (care trebuia tinuta in conformitate cu legea), i-ar fi revenit si activele de pe teren, iar societatea solicitanta ar fi iesit in pierdere. Instanta de contencios inca sustine ca vanzarea terenului trebuia facuta prin licitatie publica. Primarul si secretarul comunei precizeaza ca sub acest aspect, legea poate fi interpretata. In fine, cea de-a treia hotarare, pentru care consiliul local este chemat la "bara" este una putin mai complicata. Este vorba despre 17 baraci-dormitor, construite in 1951, pentru organizare de santier, in care locuiau muncitorii care lucrau la constructia Canalului Dunare Marea Neagra. Ulterior, aceste baraci au intrat in patrimoniul Ministerului Agriculturii, iar apoi in evidenta Liceului Agricol din Poarta Alba. Din anul 1985, in aceste baraci-dormitor au locuit muncitorii de la fostul IAS si personalul incadrat la liceu, iar acum locuiesc circa 300 de persoane. Oamenii au reamenajat aceste "locuinte", care fac parte din cartierul Via. In aceasta parte a comunei, primaria a facut cateva investitii. Odata cu aparitia legii invatamantului, primaria a preluat prin hotarare de consiliu aceste baraci, trecandu-le in administrarea domeniului public al comunei. Totusi, la acel moment, oamenii aveau contracte de inchiriere pentru baraci cu liceul, iar incepand cu anul 2000, aceste contracte au fost preluate de catre primarie. Atunci, primaria a solicitat Ministerului Educatiei aprobarea transformarii destinatiei acestor baraci-dormitor in locuinte. MEC a avizat solicitarea si, prin hotarare de consiliu, primaria a procedat la vanzarea acestor locuinte catre detinatorii contractelor, dupa ce, sustine primarul Sant-Ion a avut loc o expertizare a locuintelor. O parte a locuitorilor din zona sustin, insa, ca nu toti cei care au contractat prin procedeul inchiriere, in anul 1985, aceste baraci au mai ramas in Poarta Alba. Se pare ca unele dintre aceste locuinte au fost date si pe altfel de criterii. Instanta de contencios verifica modul in care a fost constituit contractul - cadrul de vanzare - cumparare a acestor locuinte si notifica faptul ca primaria nu a pus la dispozitie actul prin care baracile ar fi fost transferate pe domeniul public. Contactat telefonic, primarul Nicolae Sant -Ion isi recunoaste greseala. El spune ca in momentul verificarilor nu a putut prezenta documentatia care sa justifice motivul pentru care Consiliul local a concesionat fara licitatie un teren catre LaFarge. Nicolae Sant-Ion sustine ca a avut o discutie cu reprezentantul Guvernului in teritoriu si a promis ca va remite catre Prefectura adresele si actele care sa descarce consiliul local de responsabilitatea incalcarii legii.