Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
05:51 24 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanţa de odinioară „Cine nu respectă regulamentul comunal ajunge la judecată!“ (galerie foto)

ro

18 Jul, 2017 00:00 6251 Marime text
Să ne imaginăm mica localitate de la malul Mării Negre în anul 1880, la doar doi ani după revenirea la ţară. O comunitate pestriţă, mulţi funcţionari veniţi din toate colţurile României să pună umărul să românizeze o provincie aflată peste patru secole sub administraţie otomană. Chiar de la început, Primăria Comunei Constanţa  şi-a propus ca prioritate curăţenia oraşului şi veghea la starea de sănătate a cetăţenilor săi.
 
Iată cum suna una dintre ordonanţele emise la început de mandat al unui primar responsabil, Antonio Alexandridi: „Având în vedere că curăţenia Oraşului este una din condiţiunile esenţiale pentru higiena publică. Având în vedere Art. 1, 2, 3, 4 şi 5 din Regulamentul Comunal, Ordonăm: toţi proprietarii şi chiriaşii de stabilimente şi prăvălii în tot cuprinsul oraşului, vor îngriji a întreţine cea mai mare curăţenie atât pe trotuare cât şi pe jumătate din strade, în lăţimea faţadei proprietăţilor, afară de cele nelocuite care urmează a se curăţi de oamenii comunei. Proprietarii şi chiriaşii sunt obligaţi a face de a se mătura în toate zilele dis-de dimineaţă gunoiele dinaintea proprietăţii, lângă şanţurile dintre strade şi trotuare.
 
Transportarea acestor grămezi se va face de către căruţele Primăriei. Proprietarii de prăvălii sau case sunt datori ca paiele şi orice alte diferite gunoaie risipite pe strade cu ocasia descărcării din care a mărfurilor, să le ridice îndată după strade. Este oprit a se pune pe trotuarele stradei principale şi pe trotuarele pieţei publice şi pe orice alte locuri din oraş şi bulevard necurăţeniile adunate din măturarea prăvăliilor, caselor, grădinelor şi a grajdurilor. Este oprit a se arunca pe strade orice fel de stârvuri, păsări, pisici, câini şi alte asemenea. În interiorul ogrăzilor nu se vor ţine gunoie sau alte necurăţenii, ele se vor transporta afară din oraş lângă cărămidăriile după malul Mărei. Cei ce vor contraveni acestor disposiţii vor fi daţi judecăţii“.
 
Clar. Legea era una singură şi se aplica necondiţionat. La aceeaşi dată, medicul primar Drăgescu se adresa, printr-o circulară, medicilor „de plasă“ cu un text de mare actualitate şi astăzi: „Domnilor Medici! Fericit de a vă avea pe lângă mine ca colegi şi ca amici pentru ajungerea unui nobil scop: Îmbunătăţirea sănătăţii publice a acestui judeţu, îmi permit a vă atrage atenţiunea asupra următoarelor atribuţiuni ce le aveţi ca Medici de plasă:
1. A da ajutorul medical gratuit tuturor suferinzilor din plasa ce vi s-a încredinţat, respectând obiceiurile diferitelor naţionalităţi şi încercându-vă prin blândeţe şi dulceaţă de a combate prejudiciile vătămătoare sănătăţii.
2. A vaccina şi revaccina toţi copiii şi chiar adulţii nevaccinaţi.
3. A însoţi pe D. Procuror în constatările de medicină legale.
4. A visita arestul, casarma Dorobanţilor, birturile din oraşele de reşedinţă, precum şi acelea din comunele rurale cu ocasiunea inspecţiunilor ce veţi face, pentru a vă încredinţa dacă mâncările şi băuturile puse în consumaţiune sunt de calitate bună şi a lua măsuri energice pentru suprimarea lor în casul când ar fi de calitate rea şi insalubră.
5. A visita regulat de două ori pe săptămână prostituatele din reşedinţa plasei;
6. A cere cu insistenţă ca autorităţile comunale să nu neglijeze şi să nu calce în picioare cele mai elementare principii de igienă, fiindcă numai astfel se va putea închide drumul tristelor boli ce bântuesc adeseori ţara.
 
În fine, sănătatea, care este prima condiţiune a forţei şi bogăţiei unui popor, este încredinţată ştiinţei şi nobilului D-vostră simţ de umanitate. Medicamentele ce vi s-au trimis le veţi da gratis săracilor suferinzi trecând în condică numele bolnavilor şi medicamentele administrate. Dobrogea este o ţară în care vaccinarea a fost aproape cu totul abandonată, şi pentru a preveni o epidemie de variolă care, aci, ar putea deveni înfricoşătoare, vă invit, D-lor Medici, să vaccinaţi şi revaccinaţi fără preget atât copiii cât şi adulţii, formând liste de numele şi numărul vaccinaţilor şi revaccinaţilor şi făcându-vă provizii de vaccină. Terminând, vă atrag încă o dată atenţiunea asupra instrucţiunilor de mai sus şi îmi place a spera, Domnilor Medici, că pentru ameliorarea sănătăţii publice a plăşilor ce vă sunt încredinţate nu veţi cruţa nici osteneala, nici sacrificii, fiind convinşi, ca şi mine, că arta medicală este un nobil sacerdoţiu. Primiţi etc. etc.“ (Farul Constanţei, anul I, nr. 12, 19 iulie 1880, p. 1).
 
La 1880, reporterii semnalau că „oraşul tăcut şi paşnic de altădată, azi este plin de viaţă şi veselie. Neîncetat sosesc noi oaspeţi, petrecerile se înmulţesc, monotonia dispăru ca printr’o minune. Avem musică militară pe bulevard în toate serile, musică militară şi teatru grecesc la Grădina Schaff, Cafe Chantant la Grădina Orientală şi lăutari. În curând, ni se spune, va sosi simpaticul Millo cu trupa sa. Afară de aceasta, curioşii de a cunoşte datinele orientale şi mai ales musica orientală, îşi vor putea satisface curiozitatea visitând cafenelele cantande ale turcilor“.
 
Un ziarist francez aflat la Constanţa comenta în acelaşi an, 1880, într-un articol pentru cotidianul L’Independence. „(…) Ştiţi din ultimul meu articol că este multă lume aici. Trebuie să vă mărturisesc că vine din ce în ce mai multă şi dacă va continua aşa, sezoniştii nu vor mai avea unde să fie găzduiţi deoarece hotelurile sunt deja pline. Marţi seara, un concert dat în Kursaal-ul nostru de d-na Carlota Levia cu concursul lui Ludovic Wiest şi al fiului său Franz. Încântătoarea solistă şi distinsul artist au executat bucăţi din Faust şi din Bărbierul. Inutil să vă mai spun succesul obţinut. Auditoriul a fost ales şi numeros, în care am distins pe ministrul Turciei şi Spaniei, mai mulţi consuli cu familiile lor, directorul Căilor Ferate şi funcţionari superiori“. În acelaşi articol, gazetarul menţiona: „Alaltăieri bal la Kusaal. Marchizul de Monaco şi doamna marchiză, care sunt printre noi de patru zile, au onorat petrecerea cu prezenţa lor“.
 
Băile de mare abia se proiectau. Tot din Farul Constanţei din acelaşi an, aflăm: „Întreprinderea construirii localurilor pentru băile de mare a fost dată de către Primărie lui E. Gurancino. Se vor construi trei localuri, două pe malul dinspre portul genovez, unul în partea de nord a oraşului aprope de biserica armenă. La 15 Iunie trebuiesc a fi terminate. Lucrul a început deja. Băile de mare sunt foarte folositoare copiilor, favorizându-le creşterea, luptând împotriva scrofulozei, rahitismului, tinerilor slăbiţi de studiu şi de excese, convalescenţilor de friguri tifose, femeilor anemice cu palpitaţiune nervoase, femeilor care nu fac copii. Băile de mare ameliorează uneori chiar vindecă stomacurile slabe, inflamaţiunile mitrei, consecinţele sifilisului, slăbiciunea generală, anchilosa, contractura membrelor, ulcerele atonice, anumite paralisii, isterismul, epilepsia, melancolia, hipocondria, migrena. Băile de mare lucreză şi prin aerul pur şi mineralisat ce îl respirăm în mare. Aerul de mare este mai oxigenat decât aerul de uscat; prin urmare respiraţiunea este mai activă şi funcţiunile digestiunei se fac mai uşor. Oamenii care locuiesc pe malul mării au o respiraţie mai forte, un apetit mai mare şi o vigoare a muşchilor superioară locuitoriloru din oraşa departate de mare. Prin urmare băile de mare sunt utile nu numai ca băi reci, băi minerale, ci şi pentru aerul curat şi vivace ce-l respirăm.
 
Astfel baia de mare este o baie minerală nu numai pentru pete ci aş putea zice că este o bae minerală şi pentru plămâni. Din aceste consideraţiuni băile de mare sunt folositoare persoanelor slabe, delicate, simţitoare; iar locuinţa pe malul mării, cum şi călătoriile pe mare convin persoanelor slabe de piept sau predispuse la oftică. Băile de mare deşteptând apetitul, ne dau o adevărată foame, şi omul nutrindu-se mai bine şi mai copios, câştigă vigoare atâta asupra corpului, cât şi spiritului.

Lunile cele mai bune pentru băi de mare sunt Iunie, Iulie şi August. În general 30 de băi de mare sunt de ajuns pentru o cură reconstituentă. Este bine a nu lua decât o bae pe zi între orele 2-5 p.m. O baie poate dura de la 15-35 minute, unii o suportă până la o oră. Personele slabe, delicate, copiii, femeile, trebuie să începă prin băi de scurtă durată, 2-3 minute. Mulţi cred că băile de mare nu pot face niciun rău; se înşală. Băile marine ca orice baie dacă sunt contraindicate, pot face mult rău. Este bine ca orişicine se-şi consulte doctorul înainte de a merge la băi; niciun bolnav să nu se hazardeze a lua băi de mare fără avisul unui doctor, care să-i arate modul de a lua baia caldă sau rece, cât să dureze şi ce regim să observe în timpul băilor“.

Ti-a placut articolul?

Comentarii