O judecătoare a fost trimisă, din nou, în judecată pentru corupţie

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
 
BOLOŞ FLORIŢA, la data faptei judecător în cadrul Judecătoriei Ineu, în prezent aflată în stare detenție, pentru executarea unei pedepse privative de libertate, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice (8 fapte), fals intelectual (8 fapte), fals material în înscrisuri oficiale (2 fapte), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată,
 
GEORGIU PETRE, cu privire la săvârșirea a 12 infracțiuni de uz de fals.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada 2010-2012, inculpata Boloș Floriță, în calitate de magistrat judecător la Judecătoria Ineu, prin încălcarea și ignorarea normelor procesual civile imperative în ceea ce privește competența teritorială și fără să existe dovada plății taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar mobil, a pronunțat un număr de  opt hotărâri judecătorești, prin care în mod abuziv s-a transferat în patrimoniul reclamanților din cauzele civile respective dreptul de proprietate asupra a 329 parcele de teren (respectiv 468,6829 ha), care au făcut obiectul judecății.
 
De asemenea, soluțiile din cauzele civile au fost pronunțate de inculpată în absența persoanelor care în mod real trebuiau să aibă calitatea de părți și a probelor necesare adoptării unor soluții juste, pronunțând astfel hotărâri contrare legii prin care anumite persoane din cercul său de cunoștințe/sau indicați de aceștia, au dobândit dreptul de proprietate de care în alte împrejurări nu ar fi beneficiat.
 
Aceste aspecte ar fi trebuit să conducă (pe cale de excepție) la anularea acţiunilor (pentru netimbrare) și la declinarea cauzelor la instanța competentă teritorial, respectiv Judecătoria Chișineu – Criș.
 
Unul dintre beneficiarii acestor drepturi de proprietate este și inculpatul Georgiu Petre (12 parcele), care în luna aprilie/mai 2012, a și depus sentințele respective pentru întreprinderea formalităților de intabulare.
 
Concret, inculpata Boloș Floriță a reținut în cuprinsul sentințelor în mod nereal faptul că acțiunile sunt timbrate legal, că pârâții și reclamanții din cauze au calitate procesuală pasivă, respectiv activă și că pârâții au avut în patrimoniul acestora la data încheierii antecontractelor de vânzare-cumpărare dreptul de proprietate cu privire la parcelele de teren menționate în acestea și în cererile de chemare în judecată.
 
Mai mult, înaintea pronunțării hotărârilor judecătorești, se înregistrau cereri în numele părților privind renunțarea la calea de atac (acestea fiind întocmite de persoane din anturajul magistratului judecător). După pronunțarea hotărârilor judecătorești, pentru ca acestea să rămână definitive și irevocabile, se constata în mod nereal că părțile au renunțat la căile de atac.
 
Astfel, se înlătura orice posibilitate ca o instanță superioară să cenzureze hotărârile în condițiile în care nu erau citate ca părți și persoanele care erau titularii reali ai dreptului de proprietate asupra parcelor de teren, care făceau obiectul judecății menționați în titlurile de proprietate.
 
Prin această conduită s-a cauzat un prejudiciu total de 41.089,03 lei, primăriilor pe raza cărora se aflau terenurile respective, prin faptul că nu s-au încasat la bugetele locale sumele corespunzătoare taxelor aferente, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit suplimentar pentru persoanele beneficiare ale drepturilor de proprietate constituite din dobândirea injustă a acestora.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Timișoara.
 
Precizăm că la data de  05 iulie 2013, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată a inculpatei în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni similare (vezi comunicat nr. 651/VIII/3 din  05 iulie 2013).
 
În cauza respectivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia penală nr. 78 din 09.04.2014, a condamnat-o pe inculpata Boloş Floriţă la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.