Fostul procuror Eugenia Angela Nicolae a fost trimis în judecată, în stare de arest

Cu referire la comunicatul nr. 1197 din data de 18 decembrie 2013, privind NICOLAE EUGENIA ANGELA, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,  Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
            Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au solicitat în temeiul dispoziţiilor art.242 alin.3 raportat la art.202 alin.3 în considerarea dispoziţiilor art . 215 alin.7 din CPP.
             Înlocuirea măsurii controlului judiciar dispus la data de 20 iunie 2014 faţă de inculpata NICOLAE EUGENIA ANGELA.

           În propunerea procurorilor, înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se arată următoarele :

„Prin rechizitoriu inculpata NICOLAE EUGENIA ANGELA a fost trimisă în judecată,  în stare de arest preventiv, cauza fiind înregistrată pe rolul ÎCCJ .
   Rezumând, inculpata NICOLAE EUGENIA ANGELA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, șef al Biroului de Relații Internaționale și Programe - altele decât Phare, a fost trimisă în judecată, reţinându-se în sarcina acesteia comiterea a trei infracțiuni de trafic de influență, dintre care două în formă continuată.
  În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că în perioada martie - septembrie 2012 și în ziua de 16 noiembrie 2012, precum și în mod repetat, în cursul anului 2013 (respectiv în zilele de 23 mai și 31 mai, 11/12 iunie, 18, 21, 25 și 30 iunie, 4, 15 și 25 iulie, 1 și 11 septembrie și 8 octombrie) inculpata Nicolae Eugenia – Angela a pretins de la Ghaziri Rami, direct și prin intermediul fiului său Nicolae Daniel, sume de bani totalizând 111.715, 64 lei și 1.500 euro .
În schimbul banilor, magistratul a promis că va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului și pe lângă magistrați procurori, astfel încât să îi determine să pronunțe hotărâri favorabile lui Ghaziri Rami și firmei sale. Promisiunea de intervenție pe lângă judecătorii CEDO avea în vedere un dosar privind o sesizare formulată de SC Avicola Crevedia SA (administrată de Ghaziri Rami), iar promisiunea de intervenție pe lângă magistrații români viza un dosar penal, format în baza sesizării Gărzii Financiare.
De asemenea, în perioada 28 mai 2013 -12 iulie 2013,s-a reţinut că, inculpata Nicolae Eugenia – Angela a pretins și primit de la inculpatul Gheorghe Sorin, în trei tranșe, suma de 4.500 lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă prim procurorul Parchetului de pe lângă o judecătorie și îl va determina să adopte o soluție favorabilă față de un cunoscut al cumpărătorului de influență, cercetat penal într-un dosar aflat pe rolul acelei unități de parchet pentru infracțiuni la regimul circulației rutiere.
Aşadar, în contextul faptelor, faţă  de inculpata Nicolae Eugenia – Angela s-a dispus la data de 28 octombrie 2013, reținerea pe o perioadă de 24 de ore, fiind prezentată la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile, admisă de către judecătorii instanţei supreme, aşa încât trimiterea sa în judecată s-a dispus în stare de arest preventiv. Aceasta a fost judecată de instanţa de fond, în stare de arest preventiv până la termenul din data de 27.05.2014  când,  măsura arestului preventiv a fost înlocuită pentru inculpată cu măsura preventivă mai uşoară a arestului la domiciliu pe o durată de 30 zile, respectiv până la data de 25.06.2014 inclusiv.

         La termenul din data de 20.06.2014, instanţa de fond a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu luată faţă de inculpata Nicolae Eugenia Angela cu măsura preventivă mai uşoară a controlului judiciar.
        
Nicolae Eugenia Angela, la câteva zile după ce a beneficiat de punerea în libertate, succesiv, prin înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu(27.05.2014), apoi cu controlul judiciar(20.06.2014) tocmai în considerarea situaţiei sale personale, de familie, în considerarea cererii sale de a se îngriji de sănătatea fiilor săi şi pentru a-şi  pregăti apărarea, în loc să respecte obligaţiile impuse de instanţa supremă de fond şi să aibă o conduită procesuală demnă, să-şi pregătească apărarea, aşa cum a motivat fiecare cerere pe care a formulat-o pentru judecarea sa în libertate, s-a plasat, începând cu 15.06.2014, în spaţiul public virtual şi, într-un mod agresiv ca limbaj scris, şi-a făcut apărări, a invocat excepţii şi cereri în acest cadru pe care şi l-a ales, altul decât cel legal procesual.
         
         Astfel, spaţiul public virtual a fost ales de către inculpată drept cadru procesual  pentru prezentarea aşa ziselor probe, ridicarea excepţiilor şi pentru consemnarea declaraţiilor, pretextând în mod fals, chiar în cuprinsul scrisorilor deschise, că nu a avut posibilitatea reală să-şi formuleze apărări şi să-şi administreze probe în proces.

         Arătăm sub acest aspect că, demersurile  derulate  de inculpata Nicolae Angela Eugenia, după aplicarea măsurilor preventive mai uşoare, nu s-au axat pe pregătirea apărării. Deşi acestea au fost motivele cererii sale de punere în libertate, dublate cu motivele familiale şi care au fost atent cântărite de către instanţa supremă de fond şi  avute în vedere, la proporţionalitatea şi aplicarea gradată a unor măsuri preventive din ce în ce mai uşoare, preocuparea inculpatei, după luarea măsurii preventive mai uşoare a arestului la domiciliu şi mai ales după luarea măsurii controlului judiciar, deci după 20.06.2014, a fost alta.
         Prin cinci aşa numite scrisori deschide (din data de 2.07.2014, 29.07.2014, 6.08.2014 – două scrisori, 22.08.2014) a urmărit să traseze o linie de demarcaţie între infracţiunile reale pentru care este judecată şi pentru care există indicii rezonabile puternice, rezultate din probele administrate până în această fază a judecăţii şi motivaţiile personale transmise în spaţiului public. Prin adevărate declaraţii de caz, cereri, excepţii, solicitări de probe, acuzaţii că procurorul şi instanţa de fond au împiedicat administrarea probelor, inculpata a demarat apărări, susţineri, acuzaţii, aflate într-o neconcordanţă totală cu probele cauzei şi în afara cadrului procesual, urmărind să provoace o preluare spontană generatoare de percepţii false asupra elementelor esenţiale ale cauzei.
            Sub acest aspect, precizăm că nu avem în vedere afirmaţiile emise în spaţiul public,cu acelaşi prilej al scrisorilor deschise menţionate, prin care inculpata a promovat injuria  şi am făcut abstracţie de ansamblul denigrărilor, apte a aduce atingere dreptului la imagine a magistraţilor vizaţi, chiar dacă prin natura şi impactul lor asupra opiniei publice, urmăresc discreditarea. Am limitat analiza şi argumentele strict dispoziţiilor art.242 alin.3 teza a I a (care nu pune probleme de interpretare) şi  teza a II-a (împrejurările concrete ale cauzei şi conduita procesuală a inculpatului).De aceea, analiza şi argumentele s-au limitat strict la conduita inculpatei prin raportare la cererile, excepţiile, declaraţiile privind dosarul în care este inculpată şi concluzionăm, pentru toate cele dezvoltate supra că se impune înlocuirea măsurii controlului judiciar dispusă la data de 20.06.2014 cu măsura arestului preventiv.

        
          Arătăm sub acest aspect că, practic, inculpata s-a situat, în mod voluntar, în poziţia în care în faţa instanţei a uzat de dreptul la tăcere, pentru a nu se incrimina (evident şi-a exercitat un drept prevăzute de lege), a solicitat timp pentru pregătirea apărării, care i-a fost acordat de două ori, în cele şase termene ale cauzei, şi a solicitat să fie luată o măsură preventivă mai uşoară, care să-i ofere  o posibilitate eficientă de administrare a probatoriului, pregătire a apărării şi îngrijire a băieţilor bolnavi, dar în realitate, din analiza cronologică a atitudinii sale rezultă că aceste motive au a fost doar un pretext, deoarece întreaga poziţie procesuală, bazată pe afirmaţii nereale a realizat-o în spaţiul public virtual şi nu în cel procesual.
          
           Comportamentul procesual al inculpatei, care determină incidenţa în concret a dispoziţiilor art.242 alin.3 CPP constă în aceea că probele, cererile nu şi le-a formulat în condiţiile prevăzute de lege, aşa cum i s-a dispus şi cum a luat personal la cunoştinţă la termenul din 28.06.2014, iar exercitarea dreptului la apărare , deşi i-a fost acordată nu şi-a exercitat-o în cadru procesual, ci printr-un comportament incompatibil cu rigorile măsurii preventive a controlului judiciar sub care se află.
Mai mult, comportamentul procesual incompatibil condiţiilor măsurii controlului judiciar sub care se află, rezultă şi din stăruinţa inculpatei în această conduită.
Deşi în faţa instanţei a susţinut că doreşte să aibă grijă de copii, să-şi formuleze apărări, o durată consistentă de timp (din 15.06.2014 – 22.08.2014) a lansat, prin intermediul unor scrisori deschise, acuzaţii susţinând în mod nereal că nu are posibilitatea să-şi formuleze apărări în justiţie, deoarece abuziv a fost reţinută de procurori, abuziv a fost arestată 7 luni de către instanţa supremă .
Prin urmare, în etapa derulării cercetării judecătoreşti în stare de arest la domiciliu şi control judiciar, întinsă pe mai multe luni, inculpata a plasat activitatea infracţională pentru care este judecată, în spaţiul public virtual, exploatând aspectele din viaţa sa profesională, tocmai pentru a crea convingerea  că activităţile  sale nu aparţin sferei infracţionale.
Natura şi gravitatea faptelor pretins comise, dar mai ales comportamentul procesual al inculpatei Nicolae Angela Eugenia pe durata măsurilor preventive mai uşoare, demonstrează  eşecul acestor măsuri preventive mai puţin intruzive.
Răspunsul în cazul acestui gen de comportament procesual trebuie să fie unul tranşant şi lipsit de echivoc, mai ales în condiţiile în care modelul negativ de conduită este extrem de uşor propagabil şi generează recrudescenţa actelor de negare a justiţiei. În aceste condiţii menţinerea măsurii preventive mai puţin intruzive faţă de inculpată ar avea cu uşurinţă semnificaţia unei cauze de impunitate şi de credibilitate a susţinerilor false lansate”.

Propunerea de arestare preventivă a fost înaintată  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propunere care a fost admisă la data de 4 septembrie 2014.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

sursă foto: luju.ro