De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
12:23 18 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Atentatele din Paris Bogdan Aurescu și omologul său spaniol au semnat un editorial despre tragedie

ro

14 Nov, 2015 17:42 477 Marime text
 
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și omologul spaniol, José García-Margallo y Marfilau, au semnat un editoiral comun pe platforma internațională specializată Project Syndicate. Acesta se intitulează „Războiul împotriva terorismului trebuie reluat în forță”. Vă prezentăm în continuare materialul integral realuzat de cei doi oficiali.
 
„BUCUREŞTI/MADRID – Recentele atacuri teroriste desfășurate în cursul serii de 13 noiembrie la Paris,în urma căruia au murit cel puțin 120 de persoane, reprezintă o mărturie tragică a omniprezenţei terorismului în lumea actuală. Numai în acest an, adepţi ai extremismului violent au omorât oameni nevinovaţi în numele religiei sau al politicii în Franţa, Tunisia, Kenya, Israel, Nigeria şi bineînţeles în Siria şi Irak – pentru a menţiona doar câteva ţări. Ameninţarea terorismului s-a strecurat în lumea modernă ca Moartea Neagră în Europa Evului Mediu, iar eradicarea sa a devenit un imperativ global.
 
Comunitatea internaţională a fost şi rămâne constant preocupată de ameninţarea terorismului. Statele au adoptat legi în domeniul securităţii naţionale şi au înfiinţat unităţi speciale de culegere de informaţii şi de poliţie pentru a-i opri pe făptuitori şi pentru a descuraja actele teroriste. De asemenea, au completat aceste eforturi prin încheierea de tratate internaţionale şi regionale, precum şi de acorduri bilaterale. 
 
Şi totuşi nu există până în prezent niciun organism juridic universal prin care terorismul să fie combătut la nivel internaţional, cu toate numeroasele încercări în acest sens. A venit timpul să schimbăm această stare de fapt!
Demersurile în direcţia combaterii terorismului la nivel internaţional au început în urmă cu aproape 90 de ani. Încă din 1926, România - primă ţară din lume care a introdus în Codul Penal infracţiunea de terorism - a cerut Societăţii Naţiunilor să „aibă în vedere elaborarea unei convenţii prin care terorismul să fie incriminat la nivel internaţional”.
 
Însă abia în 1934, în urma asasinării regelui Alexandru I al Iugoslaviei şi a ministrului de externe francez Louis Barthou, Societatea Naţiunilor a făcut primul pas în vederea creării unui mecanism judiciar internaţional de combatere a terorismului. Un grup de experţi a elaborat Convenţia cu privire la pedepsirea şi prevenirea terorismului şi Convenţia pentru crearea unei Curţi Penale Internaţionale. Ambele Convenţii au fost semnate de către 24 de state şi ratificate de unul singur, dar izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a făcut ca niciuna dintre cele două Convenţii să nu intre în vigoare.
 
Până în prezent, au fost semnate 19 convenţii „sectoriale” privind terorismul, care acoperă, printre altele, atentatele teroriste cu bombă, terorismul nuclear, finanţarea terorismului, actele teroriste împotriva securităţii aeriene şi maritime, precum şi actele teroriste împotriva persoanelor care beneficiază de protecţie la nivel internaţional. Dar nu există un mecanism internaţional de combatere a terorismului sub toate formele sale.
 
Eforturile de a crea un astfel de mecanism legal s-au lovit de dezacordurile dintre state, mai ales cu privire la definirea terorismului şi cu privire la includerea faptelor comise de forţele armate şi de mişcările de eliberare naţională. Mai recent, o încercare de includere a infracţiunii de terorism în competenţa Curţii Penale Internaţionale (CPI) de la Haga a fost abandonată ca urmare a lipsei unei definiţii universal acceptate şi a volumului de muncă suplimentar pe care cazurile de terorism l-ar fi generat pentru Curte.
 
În acest context, în care atentatele teroriste au devenit tot mai frecvente, crearea unei instanţe internaţionale pentru combaterea terorismului este mai importantă ca niciodată. În februarie 2015, România a propus înfiinţarea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului (CIT) şi, împreună cu Spania, a demarat un proces comun de consultări, care sperăm că va avea ca rezultat final crearea unei astfel de Curţi. O astfel de instanţă ar avea competenţa să aducă în faţa justiţiei orice act de terorism săvârşit după înfiinţarea sa, oferind astfel asistenţa extrem de necesară pentru statele cu sisteme juridice mai puţin performante şi reprezentând totodată un factor de descurajare pentru potenţialii terorişti.
 
CIT ar avea competenţă complementară atât instanţelor naţionale, cât şi CPI, intervenind numai atunci când autorităţile naţionale nu pot sau nu doresc să judece un astfel de dosar referitor la acte de terorism sau atunci când crimele comise nu intră în competenţa CPI. Curtea ar avea un procuror şi un număr rezonabil de judecători, reflectând o reprezentare echilibrată a principalelor sisteme juridice ale lumii, o reprezentare geografică echitabilă şi egalitatea de gen. De asemenea, Curtea ar putea beneficia şi de o forţă multinaţională de poliţie sau securitate în măsură să acţioneze dacă un stat nu poate sau nu doreşte să coopereze pentru strângerea probelor împotriva acuzaţilor.
 
Înfiinţarea Curţii s-ar putea realiza pe baza unui tratat internaţional sau a unui act cu caracter obligatoriu al Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru a asigura caracterul universal al jurisdicţiei sale. Ar putea fi, cel mai bine, creată printr-o rezoluţie obligatorie a Consiliului de Securitate al ONU, înfiinţarea Tribunalelor Penale Internaţionale pentru Iugoslavia şi Ruanda, precum şi a Tribunalului Special pentru Liban putând servi ca precedente în acest sens.
 
Cu siguranţă că o astfel de iniţiativă trebuie să depăşească anumite dificultăţi juridice, poate cea mai importantă fiind aceea de a ajunge la un consens asupra definiţiei infracţiunii de terorism. În acest scop, propunem o abordare care să se concentreze pe „numitorul comun”. În afară de includerea actelor de terorism asupra cărora deja s-a ajuns la un acord în convenţiile sectoriale existente, competenţa CIT se va putea baza pe dreptul internaţional cutumiar, luând în considerare intenţia de a comite o infracţiune (intenţia specifică de a răspândi frica sau de a constrânge autorităţile), precum şi gravitatea crimei şi caracterul internaţional al acesteia.
 
Înfiinţarea Curţii Internaţionale împotriva Terorismului şi legitimarea acesteia va necesita sprijinul societăţii civile, al mediului universitar, precum şi al publicului larg. Obţinerea acestui sprijin nu reprezintă o misiune uşoară, cu atât mai mult cu cât decidenţii politici se confruntă în prezent cu atât de multe alte provocări economice şi strategice. Dar suntem convinşi că un astfel de instrument juridic puternic în lupta globală împotriva terorismului se va dovedi rapid indispensabil – justificând astfel elocvent eforturile depuse pentru crearea acestei Curţi.”, au scris Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe al României și  José García-Margallo y Marfil, ministrul afacerilor externe al Spaniei.



Sursa foto: romaniaexpres.com

Ti-a placut articolul?

Comentarii