De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
14:15 26 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

AMR solicită sprijinul Avocatului Poporului în ceea ce privește OUG referitoare la interceptări

ro

14 Mar, 2016 20:26 521 Marime text
 
Asociația Magistraților din România (AMR) respinge ordonanța de urgență privind interceptările, adoptată vineri de Guvern.
 
De asemenea AMR solicită sprijinul Avocatului Poporului care are posibilitatea contestării respectivului act normativ.
 
„Asociația Magistraților din România (AMR) solicită sprijinul tuturor autorităților publice, dar mai ales Avocatului Poporului, autorități care prin lege au posibilitatea contestării recentei ordonanțe de urgență, dar și explicații Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru a cunoaște care au fost motivele neimplicării directe a procurorilor, până în prezent, în efectuarea operațiunilor de interceptare și supraveghere astfel cum a dispus totdeauna legea, precum și considerentele încredințării și acceptării derulării acestor operațiuni de către un serviciu specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională (...) Mergând pe o procedură eronată, netransparentă s-a ajuns ca o autoritate administrativă autonomă, cu atribuții în organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională, așa cum este Consiliul Suprem de Apărare a Țării, să dispună asupra funcționării justiției peste legile speciale care o guvernează, dar și peste legea fundamentală. Astfel, 'custodele' interceptărilor și supravegherilor nu este altcineva, în raport de propunerea legislativă adoptată, decât tot Serviciul Român de Informații, printr-un intermediar al său, Centru Național de Interceptare a Comunicațiilor, autoritate care nu apare înregistrată/înființată, 'la vedere' în niciun act official”, potrivit unui comunicat transmis de AMR, notează agerpres.ro. 
 
Reprezentanții AMR consideră că nu este posibil ca un organism care va fi însărcinat cu derularea unei părți din actul de justiție să rămână necunoscut ca modalitate de înființare, administrare și reprezentare.
 
„Dacă Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor este o unitate militară secretă, astfel cum au ajuns în spațiul public informațiile, în ultimul timp, pornind de la acest aspect, rezultă că acesta funcționează obligatoriu pe baza principiului subordonării, motiv pentru care suntem îndreptățiți să ne întrebăm în ce măsură instituția aleasă poate garanta o independență deplină operațiunilor ce ar trebui să se realizeze potrivit mențiunilor din actul normativ. Această modalitate ocultă de lucru, lipsa de asumare a responsabilităților în respectarea legii ale cărei dispoziții, deși erau clare, precise, au fost nesocotite cu bună știință atâția ani sunt cauze care ne-au adus în situația de astăzi. Soluția identificată în grabă de Executiv dovedește că, sub pretextul rezolvării acestei situații prezentate apocaliptic, în realitate, s-a urmărit cu intenție, nescuzabil, revenirea la modalitatea de lucru anterioară pronunțării deciziei Curții Constituționale, chiar în condiții mult înăsprite”, conform aceluiași comunicat.
 
Implicarea SRI prin asigurarea suportului tehnic necesar activităților de interceptare și executare a mandatelor care nu se referă la siguranța națională reprezintă o „nesocotire gravă a legii”, mai susține Asociația Magistraților din România. Asociația mai consideră că a fost extinsă „în mod nepermis” aria organelor de cercetare penală speciale, reglementare existentă și în prezent, dar care a vizat numai ofițerii anume desemnați de către comandanții unităților militare, comandanții de garnizoană, comandanții centrelor militare și căpitanii porturilor.
 
„Verificarea unui număr considerabil de mandate de interceptare și supraveghere, emise anual, în măsură să dezechilibreze și cele mai relevante statistici în materie, la nivel mondial, exclude reprezentantul instanței supreme de la posibilitatea desfășurării oricărei alte activități profesionale, chiar dacă ar mai delega pentru această activitate și un alt judecător. De asemenea, nominalizarea unui judecător anume, raportat la funcția deținută și instanța de unde provine, prin chiar actul normativ adoptat, contestat, încalcă principiul repartizării aleatorii, principiul după care funcționează, ca regulă, în prezent, sistemul judiciar, și înlătură posibilitatea ca orice judecător care are competența să instrumenteze cauze în materie penală să poată controla activitatea de urmărire penală, așa cum se întâmplă cu toate celelalte acte supuse controlului judecătoresc, dar mai ales așa cum rezultă din ansamblul normelor de procedură, în vigoare (...) O mențiune deosebit de periculoasă, în măsură să genereze incertitudine, prin modalitatea în care a fost redactată, care suferă, la o primă examinare, de aceleași vicii reținute și în sarcina recentelor dispoziții declarate neconstituționale în ceea ce privește claritatea, precizia și previzibilitatea, se referă la faptul că detalierea condițiilor concrete, a modalității în care se va realiza controlul exercitat de către reprezentantul instanței supreme urmează a fi explicate prin modificarea regulamentului de organizare și funcționare al instanței. AMR solicită responsabilitate tuturor factorilor de decizie într-un moment important, care poate să ne deschidă ușa spre viitor sau, dimpotrivă, ne poate întoarce pentru multă vreme în trecut”, a mai transmis Asociația Magistraților din România. 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii