Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:16 22 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Constanța - „viitoarea metropolă a românismului dobrogean”

ro

30 Oct, 2019 00:00 875 Marime text

În volumul istoricului Stoica Lascu Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947), unde a fost indexată presa dobrogeană de după revenirea provinciei la patria-mamă, găsim un articol intitulat „Doue cestiuni grele în Constanța”, în care autorul vorbește despre românizarea orașului și extinderea lui teritorială.
Astfel, în ziarul „Constanța”, V, nr. 230, din 23 noiembrie 1897, avem o descriere a imaginii urbei la sfârșit de secol XIX, marcată de insatisfacția comentatorului cu privire la lipsa implicării administrației în mai rapida românizare a provinciei.

„Sunt doue cestiuni grele şi de o importanţă colosală în Constanţa, pe care primarii de până acum le-au tărăgănit mereu, din temere sau interes - n'ar trebui să ne mai importe.
Aceste doue chestiuni sunt: românizarea oraşului şi, mărirea, desvoltarea lui teritorială. Am scris aşa de mult în cestiunea cuartieruluI nou, românesc, şi fără nici un efect până acum, că mai ne vine să-i punem cruce. Am stăruit atâta asupra acestor cestiuni, până ce consiliul comunal a luat decisiuni favorabile în ambele privinţe, dar atâta tot până acum.
În adever, prin Septembrie 1894 s'a decis, de unanimitatea consiliului, formarea unui cuartier, la marginile oraşului, unde să se dea Românilor locuri de case, cu preţuri fixe, relativ mai eftine şi plătibile în rate anuale, chiar trimestriale, şi cu termen de 3 ani pentru clădire. - Într'altă şedinţă s'a admis propunerea de a se intenta proces în revendicare Dir. C. F. pentru locurile comunale ce în mod abuziv deţine, spre atâta pagubă a oraşului.
Ce puteam noi mai mult?
Nimic nu s'a făcut însă până la actualul primar, care stărue acum la Bucuresci pentru resolvarea ambelor cestiuni.
Oraşul e strâns din ce în ce mai mult cu o cingătoare ca de fer, pe de toate părţile: de armată, cu neisprăvitele eI şanţuri şi garduri de gunoae, şi de Dir. C. Ferate, cu vastele ei meidanuri, deposite de tot felul de inmundităţi, în chiar inima oraşului. Nimenea din ceI de la centru nu ne aude, nimenea nu vede nimic din oraşul de rap6rte ce au fost supuse; şi fără ordine de sus nimic nu se poate face; anomalia durează până vor trece toate prescripţiile legale. De 20 de anI, nu sunt 10 proprietăţi româneşti în oraşul Constanţa.
Ţiganilor nomazi turci li s'a delimitat un cuartier , unde 'şi-au construit bordee; sacagii şi hamalii, armeni şi curzi, au asemenea cuartierul lor, numai pentru muncitorii români nu se găsesce nici o bucăţică de loc în reionul celor 1000 hectare dăruite Constanţei, şi "Lumea Nouă", şi d-l Nădejde, fac socialism bulgăresc în Tulcea!
Bieţii funcţionarI mărunţi şi muncitorii români sunt siliţi a cumpăra locuri de case pe moşii particulare, la distanţe de mai multe chilometri de periferia oraşului, de şcoală şi de port, pe merelele satelor Anadolkioi şi Lazmahalea, unde se vor forma nouI foburg, spre gloria guvernului naţional şi liberal al ţerei româneşti.
N'a fost şi nu e ministru, n'a fost un om politic de altminterea, cine nu e om politic în ţara noastră? - prin Constanţa, căruia să nu-i apese pe inimă starea deplorabilă a lucrurilor din aceste puncte de vedere, şi cu tote aceste, nimenea din guvernul ţerei, n'a sacrificat un ceas pentru esaminarea plămânilor bolnavi ai viitoarei metropole a românismului dobrogean.
Dacă scoatem din socoteală lucrarea Podului Dunărei şi a Portului Constanţa, operă esclusivă a Majestăţei Sale bunului şi adânc prevezătoruluI nostru Rege, ce mai remâne ca lucrare proprie a guvernanţilor acestei provincii de la 1878 şi până acum? Absolut nimic; e trist, dar e adevărat.
Iată în câte-va cuvinte adevărata stare a lucrurilor din oraşul Constanţa: dupe 20 de ani de ocupaţie românească, Românul nu poate cere ucenicilor de prăvălie locali un pahar de apă în limba Iui. Oraşul Constanţa, cu o desvoltare atât de bogată, atât de repede, şi-au întreit populaţiunea în timpul Românilor, şi nu e azi un pui de român mai mult de cât a fost la început, funcţionarii şi militarii, şi e foarte natural să fie aşa. Indigenul, îmbogățit peste măsură, prin desvoltarea lucrurilor, îşi strânge împrejuru-i şi ocroteşte pe toţi scăpătaţii familiei, până la al 9-lea neam; înseşi Turcii sfătuesc, prin ziarul lor, imigraţi unea aci; nimenea nu le pote face nici o vină din aceasta; numai Românul nu se pote aciua în Constanţa. Cine să ocrotească, să ajute, să încuragieze pe românul muncitor, negustor ori industriaş, venit sporadic, într-o lume cu desăverşire streină de densul, de limba lui, de obiceiurile şi aspiraţiile sale? Cum e posibil să prindă el rădăcini, să crească, să înflorească, sub o atmosferă ce opresce şi reţine pentru sine toate razele de lumină şi protecţiune?

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Guvernul turc, pe care îl derîdem adese ori, incomparabil mai patriot de cât noiI ; el a îngrijit de coreligionariI sei Cerchezi şi Tătari, când au emigrat din patrie, dupe resbelul Crimeei, dând acestor din urmă locuri de case în oraşul Constanţa, fără nici o plată. - Populaţia locală prin mandatarii ei, consilierii comunali, streini de naţiunea română, apreciind justiţia atâtor plângeri ce i s'a adresat, a recunoscut Românilor dreptul de a avea şi ei câte un loc de adăpost şi au ales în consiliu pe acei cari făgăduiau solemne acordarea cuartierului, care s'a şi votat încă de acum-trei ani mai bine. De ce nu s'a făcut nimic? Toată pedeca e numai guvernul central, care pare a nu voi de loc, să se facă ce s'a făcut la Brăila, Galaţi şi Iaşi, oraşe populate de streini, căci n'a zorit pe representanţii săi locali a efectua odată acestă lucrare, parcelarea a 8 hectare păment. Mărturisim că ne-am desgustat a mai scrie. Guvernul nu ne dă nici o atenţie şi nici un ziar bucureşten - marii ziarişti din Bucureşti - nu ne vine în ajutor.
Guvernul face Românilor Constănţeni, un îndoit reu, nespunându-le nici da nici ba, ca să ştie fiecare ce are de făcut. Dacă nu i-ar fi ţinut nimenea cu vorba, fie-care 'şi-ar fi vezut de trebă, cumperând la timp un bordeiu tătăresc, de care acum nu se mai poate apropia, fiind scumpe foc.
Mărturisim încă odată că ne-am desgustat a mai susţine o cauză atât de ingrată. Populaţiunea Română să vadă singură ce are de făcut pe viitor, spre a storce un respuns categoric din partea guvernului central; căci aci, dupe cum a mai zis, a esistat şi esistă toată buna-voință din partea tuturor celor chemaţi a da elementului românesc această satisfacţiune.”

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916), disponibilă integral în format electronic.
 
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța

 

Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Românii sunt îndemnați să se asocieze, pentru a contracara „elementele străine”
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Inaugurarea la Constanța, "cu deosebită solemnitate", a Monumentului Soldaţilor Francezi
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre străinii din Dobrogea… nu tocmai de bine
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea în decădere continuă şi Constanţa în desvoltare progresivă şi în stare înfloritoare“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Alexandru AMOQ 30 Oct, 2019 11:41 Foarte interesant.