#citeşteDobrogea „Presa din Dobrogea a știut să-și păstreze o înfățișare aparte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

50 de ani. E mult sau e puțin jumătate de secol? E o viață de om... Cu câțiva ani în plus sau în minus. Jumătate de veac avea și presa constănțeană în anul 1928, atunci când a apărut lucrarea-etalon „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, coordonată de Constantin Brătescu şi despre care a scris Emanoil Bucuţa.

În acel an aniversar, presa dintre Dunăre şi mare se rezuma la „o cutie de fișe cu vreo două sute șaizeci de foi și o polița cu câteva volume de ziare și reviste“, acest mic tezaur aflându-se „între colecțiile mirosind a pulbere dela Academia Română“, după cum bine spunea autorul articolului.

Tiparul... parcă nu-i pria 

Referitor la primele încercări de presă dobrogeană după momentul 1878, anul reintegrării Dobrogei în granițele statului român, Bucuța scria: „Cele mai multe publicații n’au trăit decât o zi. Nume răsunătoare și programe pline de îndrăsneală n’au fost în stare să treacă peste întâiul număr. Dobrogea părea o fiinţă de mit din antichitate, care avea ceva de spus și nu putea. Era obișnuită să vorbească mai cu seamă de trecut, cu gorgane de oști ale stepei sau cu ruine de cetăți la Mare, elinești și genoveze, și mijlocul modern de împărtășire, al tiparului, par’că nu-i pria“.

Şi totuşi, aici au apărut publicaţii „numai decât după 1878“, oficiale sau „cu foarte mult material oficial“, deoarece localităţile din această parte a ţării „abia se aşezau şi glasul de opinie, care e ziarul, n’avea încă pentru cine să se ridice“.

Prima publicaţie a apărut la Tulcea, la mijlocul anului 1879. Este vorba despre „Steaua Dobrogei. Foie interesilor locale“, în format mic, de patru pagini, cu frecvență săptămânală. Despre acest săptămânal, autorul studiului „Cincizeci de ani de presă dobrogeană“ spunea: „O bună parte din el e acoperită cu acte de administraţie, cu ştiri locale şi mai târziu, când cade într’un fel de opozitie, cu specialitatea gazetelor dobrogene: polemica personală“.

Referindu-se la arhiva publicaţiei, Emanoil Bucuţa informa, încă din 1928, că nu s-a păstrat decât în două exemplare la Academia Română: numărul 14 apărut pe 28 noiembrie 1879 şi numărul 10 din 3 septembrie 1883.

Un ziar oficial, dar de această dată al celuilalt judeţ, a apărut la Constanţa abia pe 10 mai 1880: „Farul Constanţei“. La fel ca şi „fratele“ tulcean, acesta avea patru pagini, era săptămânal, iar formatul era „ceva mai mare decât al «Monitorului Oficial»“. La adresa acestui ziar, care „a luminat“ până în 1888, Bucuţa avea numai cuvinte de laudă: „Atât tiparul cât şi cuprinsul sunt îngrijite şi întrec multe din ziarele sau revistele dobrogene de mai târziu, chiar de după 1900 şi poate pe unele și de după 1920. Tonul e aşezat, cum se cuvine unei foi oficiale, şi informația destul de bogată şi de vie ca să alcătuiască unul din bunele isvoare de documentare asupra vieții de toate zilele a provinciei“.

„Ar fi o datorie, pe care astăzi (...) Dobrogea mai e în stare să şi-o împlinească: să strângă în biblioteca ei, care trebuie să fie și o arhivă, bibliografia întreagă dobrogeană, de periodice și de cărți“

Cercetând colecţia de presă dobrogeană a Academiei Române, Bucuţa constată că cel dintâi număr al publicaţiei lipseşte, dar asigură că această situaţia era ceva „definitoriu“ pentru presa României de la Mare: „Lipsuri de acest fel se repetă aproape la fiecare publicație dobrogeană. Sunt apoi asemenea publicații, care nu se găsesc deloc și pe care le-am descoperit în alte isvoare. Ar fi o datorie, pe care astăzi, cu toată gospodăria de desființare a tot ce era românesc din timpul celor doi ani de ocupație, Dobrogea mai e în stare să şi-o împlinească: să strângă în biblioteca ei, care trebuie să fie și o arhivă, bibliografia întreagă dobrogeană, de periodice și de cărți. Ea nu există nicăeri în țară, peste forma fragmentară a Academiei Române“.

De prezentări luminoase se mai bucură, de-a lungul amplului studiu, „Dobrogea Jună“, apărută săptămânal în 1904, precum şi „Analele Dobrogei“, din 1920 şi „Arhiva Dobrogei“, apărută în 1916.

Despre „Dobrogea Jună“, Bucuţă spunea: „E astăzi unul din cele patru ziare zilnice ale ținutului. În 1904 a avut 33 de numere; în 1905 numai 28, iar în 1927, 282. A fost rând pe rând un organ al tineretului dobrogean, al intereselor Dobrogei, al partidului național dobrogean, politic, economic, literar independent, a rostit și îşi menţine lozinca: «Dobrogea dobrogenilor», s’a poticnit, a primit lovituri și a dat, a fost hulit și lăudat, a încercat să distrugă oameni și apoi și i-a însușit și pus în frunte, a făcut politică fără s’o spuie și a spus-o fără să facă, dar oricâte a încercat și orice steag a ridicat, a rămas totdeauna dobrogean“.

„O îndelungă și dârză silinţă“

Prezentarea celor 50 de ani de viaţă dobrogeană continuă, iar în concluzie, Emanoil Bucuţa scrie: „Avânt şi sbucium au fost mult, cum multe au fost scopurile de o zi şi frământările mărunte. Cele câteva idei și interese statornice au găsit însă totdeauna glas și uneori condeie înzestrate. Năvălită, ca în toate orașele țării, de ziarele de mare tiraj din București, până într’atât că într’un chioșc de desfacere sau pe un perete de afișe la Constanța nu le întâlnești decât pe acestea, fără urmă de cele locale, presa din Dobrogea a știut să-și păstreze o înfățișare aparte. Cine o răsfoeşte încet și se oprește interesat la probleme, nu se poate să nu câștige convingerea unei îndelungi și dârze silinţe. Ea are ceva din locurile, pline de neastâmpăr și ele, unde se desvoltă, acum câștigate de o strălucită civilizație [a] pustiului, și acum căzute iară în paragină“. 

Întregul capitol dedicat de Emanoil Bucuța presei dobrogene îl puteţi citi AICI. 

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursă foto: ZIUA de Constanța

Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.