Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:32 20 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Jurnalistul și scriitorul constănțean Vartan Arachelian împlinește astăzi 83 de ani

ro

21 Oct, 2019 00:00 906 Marime text

Celebrul armean constănțean Vartan Arachelian, autor al primului interviu cu regele Mihai apărut după Revoluție, dar și al ultimului interviu video cu filosoful Petre Țuțea, împlinește astăzi 83 de ani.




Impresionantul său CV cuprinde o arie circumscrisă jurnalismului - scriitor, scenarist și regizor de film documentar, realizator de programe pentru radio și televiziune, autor de anchete și reportaje, directorul primului post independent de televiziune din România.

Născut la Constanța, pe 21 octombrie 1936, Vartan Arachelian a urmat cursurile primare și cursurile medii (Hidrotehnica) în orașul natal. În urmă cu doi ani, cu prilejul festivităților organizate de ZIUA de Constanța, dedicate Zilei Dobrogei,  jurnalistul Vartan Arachelian ne oferea o mărturisire legată de spațiul natal.

Născut și crescut într-un cartier celebru al Constanței, Piața Kiliei, n-aș fi avut atât de timpuriu șansa sau neșansa să aflu că sunt, la fel ca mulți prieteni de joacă, altfel decât ei. Și aceștia altfel nu doar față de mine, ci și între ei. Binele și răul, frumosul și urâtul trăiau în devălmășie. Dar nu din cauza războiul; atunci, în Constanța, se trăia destul de bine și se mânca pâine albă, ca-n vremurile bune, doar unele case din vecinătate atârnau prapurile de doliu. Haosul și alungarea valorilor morale aveau să fie aduse de ocupația… eliberatorilor. Răul avea să fie omniprezent chiar înainte de comunizarea României.


Pe de o parte, vedeam cum trec, mărșăluind cu saboții lor cu talpă de lemn, tineri fără căpătâi, organizați, de strânsură, în brigăzile de voluntari ai șantierelor naționale, concomitent cu veghea de noapte la cozile pentru pâinea care, deși cartelată, n-ajungea pentru toată lumea. La o astfel de coadă, unde frisonam de frig și de ceasurile de veghe în locul somnului, amânat până ce bunica venea să mă înlocuiască, aveam să aflu de la o țață gureșă din spatele meu cum că nu e drept să mâncăm pâine românească, când rația noastră e în altă parte, la Erzerum. N-aș zice că mahalagioaica care mă apostrofa știa mai mult decât mine ce e și unde e Erzerum”.

 

O carieră... fulminantă



Decesul timpuriu al tatălui său, în 1954, l-a obligat să amâne continuarea studiilor până în 1958, când a fost admis la facultatea de filosofie. A fost însă nevoit să se retragă, altfel riscând să fie deferit Procuraturii pentru „lipsă de sinceritate în dosar“ privind ocupația tatălui - comerciant - înainte de 23 august 1944.
Din 1960 a urmat cursurile la zi ale Facultății de Filologie a Universității din București.

Activitatea ziaristică a început-o de timpuriu, la ziarul „Dobrogea Nouă“. După absolvirea facultății, a fost angajat la „Scânteia tineretului“. În cei cinci ani petrecuți aici - 1965-1970 - a susținut pe pagina întâi cursivul „Cadran“, concomitent cu anchete culturale și investigații în rândurile tinerei generații.

În 1970, în urma unui denunț privind implicarea sa, alături de alți colegi, la un eveniment… bahic cu cântece interzise, a fost sancționat prin ridicarea dreptului de semnătură și obligat să se transfere la Televiziune, unde avea să lucreze 25 de ani.

Până la Revoluție, a fost realizator de emisiuni. În 1983 a fost dat afară din RTV printr-o decizie guvernamentală pe motive de dosar și reprimit în urma unui memoriu. După Revoluție, a fost director al Departamentului Minorități Naționale. În vara anului 1991, a fost din nou dat afară din instituția din Calea Dorobanți pentru că s-a opus consecvent punerii TVR în slujba Puterii. A revenit în aprilie 1992, printr-o decizie judecătorească.

În 1997 a fost numit director la TVR Internațional. Ca ziarist de televiziune, s-a remarcat printr-o activitate susținută de publicistică politică, contribuind la transformarea TVR dintr-o instituție anexată Puterii într-una de interes public.

Numeroase premii profesionale au distins programele sale: „Petre Țuțea“ (1990), „Frica și adevărul“ (1991), programele TV „Cuvântul care zidește“, „În fața dumneavoastră“, „Convorbiri de duminică“, „Revoluția și personajele sale“ etc.

În perioada în care fusese concediat de la TVR, a condus postul alternativ de televiziune, SOTI, prima tentativă reușită de spargere a monopolului TVR. Din noiembrie 1990 a fost director al Asociației Ziariștilor Români și director al săptămânalului ei, „Z“. Membru fondator al „Alianței Civice“, ales în conducerea ei.

A colaborat în presa scrisă cu anchete, editoriale și documentare la publicațiile „Cotidianul“, „Ziua“, „Jurnalul Național“, „Cuget liber“ Constanța, de asemenea la revistele „Expres-magazin“, „Baricada“, „Acum“, „Tomis“ ș.a. A colaborat, de asemenea, la televiziunile Pro TV, 7 ABC, Realitatea, iar între 2003 și 2005 a moderat o emisiune zilnică de politică, difuzată între 13.15 și 14 la Radio România Actualități. A semnat, în 1969 și 1970, scenariile filmelor documentare realizate la Studioul „Alexandru Sahia“ „Oamenii mării“ și „Stimată domnișoară V.“

Membru al Uniunii Cineaștilor din România (1981) și al Uniunii Scriitorilor (1980). A publicat 23 de volume, printre care „Aventurile originalității“ (Editura Tineretului, 1967), „Cum învățăm să trăim“ (Editura Politică, 1968), „Vorbește-mi de dragoste“ (Editura Eminescu, 1970), „Toamna pătimirii noastre“ și „Duminică după infern“ (Editura Eminescu, în 1979 și, respectiv, 1981), „Mărturisiri - Convorbiri cu Corneliu Coposu“ (Editura Anastasia, 1991, și o a doua ediție la Editura Humanitas, 1996, a treia ediție, în 2014, la Fundația Alianța Civică), „Cuvântul care zidește“ (Editura Roza Vânturilor, 1992), „Revoluția și personajele sale“ (Editura Nemira, 1998), „Măștile puterii“ (Editura Ex Ponto). Romanul „Noaptea bastarzilor“ este inspirat din lumea politică interbelică. „Siruni - Odiseea unui proscris“, Editura Niculescu, 2011, „Numele și umbra“, Editura RAO, 2011, „Noi și fantomele istoriei, «chestiunea armeană» în arhivele diplomatice române din Turcia“, Editura Ararat, 2014, „Un sfert de veac de la Revoluția română, O istorie subiectivă, Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian“.


Citește și:


#sărbătoreșteDobrogea Cum am aflat că sunt talpa Dobrogei. Mesajul scriitorului Vartan Arachelian

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Vartan Arachelian (galerie foto)

Istoricul și publicistul Vartan Arachelian împlinește astăzi 80 de ani

IN MEMORIAM CORNELIU LEU Scrisoare deschisă edililor constănțeni
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii