#citeşteDobrogea: Dreptul de proprietate al dobrogenilor, judecat după legislaţia otomană. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:18 18 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Dreptul de proprietate al dobrogenilor, judecat după legislaţia otomană. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

13 Mar, 2018 00:00 1013 Marime text

Cu toate că fusese votată, Constituţia Dobrogei nu rezolva o chestiune de cea mai mare importanţă, şi anume cea a proprietăţii. „Şi oamenii de la Guvern credeau, cu drept cuvânt, că rezolvarea ei trebuia să premeargă egalarea în drepturi a cetăţenilor provinciei anexate cu cetăţenii ţării“, scria I.N. Roman în lucrarea „Dobrogea şi drepturile politice ale locuitorilor ei“.
 
Şi continua: „Kogălniceanu s-a înşelat, însă, când a crezut că va putea regula chestia proprietăţii aşa de repede, încât peste câteva luni de zile - în toamna aceluiaşi an nu mai departe - să fie în măsură de a da dobrogenilor glas în Parlamentul ţării“.
 
Chestia proprietăţii imobiliare dobrogene prezenta serioase dificultăţi, întrucât legislaţia Imperiului Otoman distingea cinci categorii de pământuri, şi anume: mulk - proprietate aparţinând particularilor, miriie - domeniul public, proprietatea statului, mevcufe - bunuri de mână moartă, nesupuse mutaţiei, metruke - proprietate rezervată pentru trebuinţele publice şi mevat - proprietate moartă, nestăpânită de nimeni.
 
„Legiuitorul român avea de cumpănit toate drepturile ce rezultau pentru locuitorii Dobrogei dintr-o aşa deosebită concepţie şi aşezare a dreptului de proprietate în legislaţia otomană, aşa încât nimeni să nu fie nedreptăţit; şi el avea să se conducă în rezolvarea chestiunii de o normă, de o idee generală, care nu putea fi alta, din punctul de vedere superior al intereselor ţării, decât unificarea regimului proprietăţii“.
 
Lucru care avea să se întâmple mult mai târziu, adică prin 1882, după patru ani de la reîncorporarea Dobrogei şi după doi ani de la promulgarea legii sale organice - Constituţia.
„Până la această epocă, în virtutea dispoziţiilor de la art. 11 a legii organice din 1880, proprietatea dobrogeană se dobândea, se conserva, se transmitea şi se pierdea şi sub dominaţiunea românească conform legiuirilor otomane“.
 
La paginile 37-47 ale acestei lucrări puteţi lectura mai pe larg despre acest subiect AICI

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii