Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#citeşteDobrogea „Cetăţenii dobrogeni sunt obiectul unei foarte ciudate anomalii politice.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
#citeşteDobrogea: „Cetăţenii dobrogeni sunt obiectul unei foarte ciudate anomalii politice.“ Lucrări din
15 Mar, 2018 00:00
15 Mar, 2018 00:00
15 Mar, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
4080
Marime text
4080
Marime text
Odată cu promulgarea Constituţiei Dobrogei, la 9 martie 1880, sunt puse pe baze deosebite atât poziţia cetăţenească a locuitorilor dobrogeni, cât şi diferitele instituţii ale provinciei, după cum scrie I.N. Roman, în lucrarea „Dobrogea şi drepturile politice ale locuitorilor ei“.Astfel, prin art. 3 al Constituţiei, se declară cetăţeni români: „toţi locuitorii din Dobrogea, cari, în ziua de 11 aprilie 1877 erau cetăţeni otomani“.
În continuare, I.N. Roman explică: „Dar aceşti cetăţeni români nu sunt cetăţeni egali în drepturi cu cetăţenii români din stânga Dunării. Ei sunt un fel de colonişti, pe care Regatul îşi permite luxul de a-i ţine în coasta sa răsăriteană, în condiţii de inferioritate cetăţenească şi politică. Ei sunt cetăţeni... dobrogeni. În această calitate, cetăţenii dobrogeni sunt obiectul unei foarte ciudate anomalii politice“.
La vremea respectivă, erau lipsiţi de dreptul de a avea reprezentanţi în Parlamentul ţării. De asemenea, nu aveau dreptul de a dobândi proprietăţi imobiliare rurale în România de-a stânga Dunării.
Nici în Dobrogea se pare că nu aveau cine ştie ce drepturi. Spre exemplu, membrii Consiliului Judeţean nu se alegeau ca în ţară, de către alegători, ci de către delegaţii consiliilor comunale din judeţ, doi din partea fiecărei comune urbane. Guvernul are dreptul de a numi patru membri în Consiliul Judeţean Tulcea şi doi în cel de Constanţa. Preşedintele Consiliului se numeşte de către Guvern.
O altă excepţie este aceea că în Dobrogea nu există Curte cu juraţi, „instruirea şi judecarea pricinelor criminale fiind date în competenţa Curţii de Apel din Galaţi, prin art. 2 al legii din 30 martie 1886, modificată la 1 aprilie 1894“. Iar un avocat nu poate profesa în Dobrogea dacă nu va obţine autorizaţie de la Ministerul de Justiţie, care, „cu încuviinţarea Consiliului de Miniştri, o va putea refuza, fără a arăta motivele“.
Mai multe detalii regimul excepţional al cetățenilor Dobrogei, puteţi citi în lucrarea istorică Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei, disponibilă în format electronic.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
