Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:37 21 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea 133 de ani de la naşterea lui George Vâlsan, fondator al etnografiei româneşti

ro

22 Jan, 2018 00:00 662 Marime text
Născut la Bucureşti, pe 21 ianuarie 1885 (decedat la 6 august 1935, la Eforie Sud), savantul George Vâlsan este primul doctor în geografie şi cel care i-a îndrumat activitatea unui remarcabil dobrogean, stins prematur din viaţă, Stan Greavu-Dunăre.
 
Poet, prozator, etnograf şi geograf, George Vâlsan a susţinut o intensă activitate ştiinţifică, materializată în studii tipărite în periodice româneşti şi străine, precum şi într-o serie de volume, unele în colaborare (cu Simion Mehedinţi, căruia i-a fost asistent, şi cu George Giuglea), numeroase lucrări de popularizare şi manuale.
 
De altfel, la îndemnul lui Titu Maiorescu şi al lui Simion Mehedinţi, face studii de specializare în geografie fizică şi etnografie la Universitatea din Berlin (1911-1912) şi la Paris (1913-1914), unde, la Sorbona, frecventează cursurile şi seminarele lui Emmanuel de Martonne. În 1916 devine primul doctor în geografie din România, cu menţiunea magna cum laude. Va fi profesor la universităţile din Iaşi (1916-1918), Cluj (1919-1929) şi Bucureşti (1930-1935). Perioada petrecută la Iaşi a fost mai puţin rodnică, deoarece, din cauza stării de război, nu şi-a putut ţine prelegerile, dar mai ales fiindcă fusese accidentat grav în 1917, în dezastrul de cale ferată de la Ciurea, lângă Iaşi, accident care l-a lăsat infirm.
 
La Cluj a întemeiat Societatea Etnografică Română, al cărei preşedinte a fost (1923-1927), şi revista „Lucrările Institutului de Geografie din Cluj“, iar împreună cu Romulus Vuia şi Emmanuel de Martonne, Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
 
La doar 33 de ani, este ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru activ în 1920. Pe urmele unei sugestii a lui V.A. Urechia, primul care a intuit că Dimitrie Cantemir a lăsat altă hartă decât cea publicată în 1737 în Olanda, în 1923 descoperă la Paris, în Biblioteca Naţională, harta originală desenată de acesta, ce însoţea Descrierea Moldovei. Ales preşedinte al Secţiei geografico-etnografice a Astrei, iniţiază o colecţie specială, publică, printre altele, conferinţele Menirea etnografiei în România (1924) şi O ştiinţă nouă: etnografia (1927).
 
La 6 iulie 1928, prof. George Vâlsan prezintă, în şedinţa Academiei Române, lucrarea dobrogeanului Stan Greavu-Dunăre, căreia îi închinase tinereţea, intitulată „Bibliografia Dobrogei de la anul 425 î.e.n. până în 1928 e.n.“. Greavu-Dunăre era stabilit în Bucureşti şi lucra ca muzeograf la Muzeul de Etnografie. Munca fundamentală a lui Greavu-Dunăre rămâne însă culegerea materialelor privitoare la Dobrogea, străbătând în acest scop satele regiunii, citind un material imens şi întocmind monografii.
 
Sursa foto: fsu.valahia.ro
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii