Curiozităţile Mării Negre Are Marea Neagră flux şi reflux? Are. Iată cum se formează şi la ce ore

Fenomenul ciudat se petrece mai ales primăvara, când în urma topirii zăpezilor, Dunărea varsă în Marea Neagră o cantitate mare de apă dulce provenită din topirea zăpezii

Ştiaţi că şi Marea Neagră are flux şi reflux? Diferenţa dintre înaintarea mării spre uscat şi retragerea ei este de doar 10 -11 centimetri, de aceea mareea nu este sesizabilă la nivelul Mării Negre. Fluxul se produce la orele 06.00 şi 18.00, iar refluxul la orele 12.00 şi 24.00.

Cum se formează mareea

Fluxul şi refluxul apar datorită forţei de atracţie combinate a Lunii şi Soarelui. În timpul fluxului are loc o creştere treptată a nivelului mării şi acoperirea cu apă a unei fâşii din uscat. În timpul refluxului are loc o scăderea treptată a nivelului mării şi retragerea apelor de pe fâşia de uscat acoperită anterior.

La nivelul Mării Negre, mareea este la scară mică întrucât avem o mare cu o singură ieşire - prin strâmtoarea Bosfor.

Primele înregistrări ale fluxului şi refluxului - în 1933

Fluxul şi refluxul la Marea Neagră sunt înregistrate pe coasta românească la punctul de observaţie din Portul Constanţa. Staţia de observare aparţine Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" din Constanţa, aşa cum a spus Viorel Malciu, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" din Constanţa.

Primele înregistrări ale înaintării şi retragerii mării s-au făcut în 1933.

Conform observaţiilor, care apoi sunt interpretate la institut, fluxul are loc la orele 6.00 şi 18.00, iar refluxul la orele 12.00 şi 24.00.

Fenomen ciudat - nivelul mării creşte cu un metru

Pe lângă flux şi reflux, la ţărmul Mării Negre se petrece un fenomen ciudat: uneori, nivelul mării creşte la ţărm chiar şi cu metru. Cel mai adesea, acest fenomen este întâlnit primăvara, când în urma topirii zăpezilor, Dunărea transportă mai multă apă din râuri şi o varsă în Marea Neagră. Dacă apare şi furtuna, efectul eroziunii este devastator pentru plajele litorale. Deci, pentru ca plajele să fie afectate trebuie întruniţi doi factori: debitul mare al Dunării şi existenţa unei furtuni.

Oceanul Planetar înghite din uscat

Din măsurătorile efectuate se remarcă o creştere constantă a nivelului apei Mării Negre. Primele măsurători s-au realizat în 1933. La nivel mondial, se manifestă o tendinţă de creştere a nivelului Oceanului Planetar. Datele sunt interpretate de specialiştii din toată lumea, pe baza măsurătorilor care se fac încă din anul 1880. De remarcat este faptul că şi Marea Neagră se înscrie în aceeaşi tendinţă ca şi Oceanul Planetar.

De unde provine excesul de apă

Excesul de apă, spune cercetătorul ştiinţific, provine din topirea gheţarilor, precipitaţiile abundente şi expansiunea termală (dilatarea corpului de apă sub influenţa temperaturilor crescute). Fiecare din aceste trei cauze contribuie într-un anumit grad la creşterea nivelului Mării Negre.

Spre exemplu, din 2006 şi până în 2011 nivelul mării a crescut cu 24,5 centimetri. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în februarie 2010, când s-a atins o maximă de 49,3 centimetri, iar în septembrie 2007 s-a înregistrat o minimă istorică de 3,9 centimetri.