Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:14 10 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ministerul Sănătăţii implementează un program naţional strategic pentru prevenirea infecţiilor cu HIV, după zece ani de pauză (document)

ro

28 Nov, 2018 00:00 233 Marime text
Ministerul Sănătăţii a publicat în transparenţă decizională proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului Naţional Strategic pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2019-2021. Proiectul a fost postat în data de 23 noiembrie şi va fi disponibil până pe data de 10 ianuarie 2019.
 
Ultima strategie aprobată în domeniu a fost cea aferentă perioadei 2004-2007. Documente ulterioare au fost elaborate fără a fi însă aprobate oficial. În perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate a crescut în rândul tuturor grupurilor populaţionale - total 7.139 cazuri noi, fiind vorba de o medie de 714 cazuri pe an. Creşteri dramatice au fost înregistrate la nivelul grupurilor prioritare. Astfel, au fost înregistrate 4.512 cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală, 1.182 cazuri în rândul CDI (consumatori de droguri pe cale intravenoasă) şi 855 cazuri în rândul BSB (bărbaţi sex cu bărbaţi).
 
În 2014, numărul cazurilor cu transmitere heterosexuală nou înregistrate a fost de 529, fiind vorba de o creştere cu 44% faţă de anul 2007. În acelaşi an, numărul cazurilor în rândul BSB a fost de 37, de aproape 6 ori mai multe faţă de cele înregistrate în anul 2007, când erau doar 6 cazuri.
 
Cel mai mare număr anual de cazuri noi la nivelul CDI a fost înregistrat în 2013, cu un număr de 286 de cazuri, de circa 47 de ori mai multe decât în 2007. Majoritatea persoanelor de sex feminin din cadrul cohortei (infectate HIV în copilărie, în perioada 1986-1991) au ajuns la vârsta fertilă, iar, pe de altă parte, există o populaţie de sex feminin infectată HIV pe cale heterosexuală sau prin injectare, numărul naşterilor la femeile seropozitive în perioada 2013-2016 rămânând relativ constant - 293 gravide în 2013, respectiv 296 în 2016. În acest context, ponderea transmiterii verticale rămâne un punct de atenţie.
 
În anul 2016, peste 61% din cazurile noi de infecţie HIV înregistrate în România au fost diagnosticate tardiv, faţă de 48% la nivel european. Fondurile necesare aplicării Strategiei naţionale se asigură de la bugetul de stat din Fondul de asigurări sociale de sănătate, din veniturile extrabugetare şi din alte finanţări internaţionale, inclusiv fonduri structurale. Dacă în perioada 2007-2010 bugetul anual alocat la nivel naţional pentru tratament ARV a fost de circa 32 de milioane de euro, în anul 2016, în condiţiile unei creşteri cu 47% a numărului de pacienţi, costurile aferente tratamentului ARV s-au dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de euro. Astfel, în condiţiile menţinerii incidenţei HIV/SIDA la nivelul ultimilor 10 ani, doar costurile necesare acoperirii tratamentului ARV şi monitorizării pentru persoanele nou diagnosticate vor implica o creştere anuală a bugetului cu circa 4,6 milioane de euro.
 
Prin proiectul de hotărâre de guvern se propune aprobarea Planului Naţional Strategic pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2018-2020. PNS este documentul orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea şi evaluarea programelor şi proiectelor naţionale şi locale de intervenţie în domeniul supravegherii, controlului şi prevenirii cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2018-2020 în România.
 
În contextul creşterii îngrijorătoare a numărului de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate la nivel naţional în ultimii 10 ani şi al studiilor realizate la nivel internaţional, care au demonstrat că dinamica epidemiei HIV este determinată de comportamentele de risc, frecvenţa acestora şi vulnerabilităţile unor grupuri populaţionale specifice şi ale celor aflate în legătură cu acestea, se impune prioritizarea unor grupuri mai expuse infecţiei cu HIV, ca urmare a comportamentelor de risc specifice şi a barierelor legale sau sociale pe care le întâmpină în accesarea serviciilor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV.
 
Următoarele grupuri au fost declarate prioritare în cadrul PNS:
- bărbaţi care fac sex cu alţi bărbaţi - prevalenţă HIV/SIDA estimată la 18%
- consumatorii de droguri injectabile, copii şi adulţi – prevalenţă estimată HIV/SIDA 11,2% în 2015 în rândul CDI care accesau programele de schimb de seringi şi 28,9% în rândul CDI care nu accesează aceste servicii
- persoanele care practică sexul comercial - prevalenţă HIV/SIDA estimată de 1% (2009). Conform aceleiaşi surse, 33% dintre acestea erau şi consumatoare de droguri injectabile, deci este de aşteptat ca explozia infecţiei cu HIV ce a afectat CDI după 2009 să fi afectat şi această categorie
- persoanele private de libertate - prevalenţă HIV/SIDA estimată de 0,2% în 2010; numărul de noi cazuri raportate în 2016 este de 36.
 
Se doreşte utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament. Aceasta vizează identificarea persoanelor infectate cu HIV, asigurarea conectării persoanelor la servicii de tratament, îngrijire, suport şi la servicii de prevenire secundară a transmiterii HIV, conectarea persoanelor cu rezultate negative la testul HIV şi care au comportamente cu risc la servicii de prevenire primară a HIV şi încurajarea testării ulterioare, analiza impactului intervenţiilor de reducere a transmiterii HIV, precum şi a celor ce vizează reducerea morbidităţii şi mortalităţii asociate infecţiei HIV în vederea extinderii intervenţiilor cu impact crescut.
 
Ministerul Sănătăţii doreşte asigurarea accesului universal la tratamentul ARV ca modalitate de prevenire a noilor infecţii HIV. PNS prevede accesul la programe nutriţionale, drepturi conferite de gradul de handicap, accesul la servicii sociale, inclusiv pentru persoanele cu HIV/SIDA şi consumatorii de droguri, planificarea serviciilor necesare şi asigurarea managementului de caz.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii