Disputa Nicuşor - Iordache pentru groapa de gunoi
Disputa Nicuşor - Iordache pentru groapa de gunoi


În şedinţa Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat ieri şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.
Reamintim că acest plan va fi pus în aplicare prin intermediul
Asociaţiei pentru Dezvoltare Intercomunitară
Dobrogea şi că există o rivalitate pe acest sector de activitate între
această structură, al cărei preşedinte este şeful CJC Nicuşor
Constantinescu, şi Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară
Medgidia,
al cărei preşedinte este primarul municipiului Medgidia, Marian
Iordache. Într-o ediţie anterioară, relatam că cele două structuri au
în derulare câte un plan de colectare a deşeurilor similar şi
că se bat pentru cea de-a patra poziţie a amplasării unei gropi
ecologice în judeţul Constanţa. Cum trei există deja - la Costineşti,
Albeşti şi Ovidiu - iar în strategia naţională de gestionare a
deşeurilor
sunt prevăzute pentru judeţul Constanţa patru gropi de gunoi, ADI
Dobrogea şi ADI Medgidia se bat pe cel de-al patrulea amplasament. Mai
exact, prima susţine realizarea unei gropi ecologice pe teritoriul
comunei Tortoman,
iar cea de-a doua la Medgidia. Ieri, cu ocazia Planului Judeţean de
Gestionare a Deşeurilor, preşedintele CJC şi totodată al ADI Dobrogea,
Nicuşor Constantinescu, şi-a făcut cunoscut încă o dată punctul de
vedere cu privire la proiectul demarat de către ADI Medgidia. „Acum
două luni, Asociaţia pentru Dezvoltare de la Medgidia a licitat către
un operator spaniol serviciul de colectare a deşeurilor, solicitând ca
cel de-al patrulea depozit să fie amplasat la Medgidia", a declarat
Nicuşor Constantinescu.
Nicuşor: „Nu îl înţeleg pe Iordache"
Şeful CJC a adăugat că nu înţelege de ce primarul Marian Iordache este acum de acord să realizeze depozitul la Medgidia, pe amplasamentul fostei cariere, la 2 km de centrul oraşului, în condiţie în care ADI Dobrogea a solicitat în trecut amplasarea gropii ecologice în acelaşi perimetru, iar Iordache a refuzat. Nicuşor Constantinescu a precizat că proiectul ADI Dobrogea este derulat cu fonduri europene, nerambursabile, astfel încât investiţia nu necesită amortizare, în timp ce proiectul ADI Medgidia este desfăşurat de un operator privat care va dori să-şi recupereze în timp investiţia. Constantinescu a adăugat că, în consecinţă, preţul de colectare, transport şi neutralizare a deşeurilor plătit de comunităţile locale partenere la proiectul ADI Medgidia va fi de trei ori mai mare decât tariful practicat de structura pe care o reprezintă. Constantinescu a precizat că proiectul ADI Medgidia pune în pericol proiectul ADI Dobrogea, existând riscul blocării fondurilor europene pentru acesta din urmă. Reamintim că din ADI Medgidia fac parte doar 17 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, în timp ce ADI Dobrogea a avut la constituire, în 2009, 50 de membri. Unele primării sunt în acelaşi timp şi membre ale ADI Medgidia, dar şi ale ADI Dobrogea. Din ADI Medgidia fac parte: municipiul Medgidia, oraşul Băneasa şi comunele Cuza-Vodă, Siliştea, Tortoman, Mircea Vodă, Castelu, Oltina, Aliman, Crucea, Ostrov, Peştera, Dobromir, Topalu, Deleni, Ion Corvin şi Cobadin. Contactat telefonic, primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache, ne-a declarat că preşedintele CJC nu ar fi dorit niciodată să realizeze groapa de gunoi la Medgidia. „Să facă dovada că a vrut să facă depozitul la Medgidia. El a modificat succesiv planul judeţean, punând prima dată coordonatele depozitului în zona Medgidia, şi nu la Medgidia, iar apoi la Tortoman. Alte comentarii nu mai am de făcut", a afirmat primarul Iordache, preşedinte al ADI Medgidia.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp