Basescu si-a amintit cum l-a cununat pe turcul Amza (galerie foto)

Noul sediu central al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România s-a dovedit a fi neîncăpător pentru mulţimea de oameni venită să participe la inaugurarea obiectivului, eveniment la care a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu.

Înfiinţată în 1990, UDTTMR este o organizaţie etno-confesională care, după cum sublinia şi preşedintele Varol Amet, are, în premieră, un sediu nou, o construcţie polivalentă cu o suprafaţă utilă de 900 de metri pătraţi. Întrucât pe 29 octombrie a fost Ziua Naţională a Turciei, statul modern turc fiind opera lui Mustafa Kemal Ataturk, în curtea sediului UDTTMR a fost dezvelit, sâmbătă, monumentul reprezentând bustul marelui om politic turc. Prezent la eveniment, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Aise Sinirlioglu, şi-a exprimat gratitudinea faţă de şeful statului român, Traian Băsescu, şi celelalte autorităţi care au susţinut realizarea acestui proiect. „Pentru prima dată, UDTTMR a intrat în posesia unei clădiri proprii, ceea ce va permite derularea activităţii în condiţii mai bune", a conchis demnitarul turc.

Legături în timp

Întâmpinat cu aplauze şi urale, primit cu multă afecţiune de etnicii turco-tătari, şeful statului a ţinut să sublinieze că prezenţa sa la acest eveniment nu are nimic electoral. Rememorând etape din viaţa sa, Traian Băsescu a vrut să demonstreze că respectul şi legătura lui şi a familiei sale cu comunitatea musulmană datează de mult şi vor exista permanent. Pornind de la aspecte ce caracterizează Dobrogea, locul în care respectul reciproc între majoritari şi minoritari este definitoriu, preşedintele României a punctat câteva lucruri mai puţin cunoscute de români. „Între mine, familia mea,şi comunitatea dumneavoastră este o legătură strânsă. În primul rând, pe vremea când eram pe mare, având o soţie foarte tânără, neexperimentată, copiii mei au crescut în casă la Zemine (n.r. Zemine Bectemir, aceeaşi doamnă în vârstă, de etnie tătară, care i-a fost alături la mitingul organizat la Constanţa, în 2007, când cei 322 parlamentari au dorit suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu). Se duceau la Kogălniceanu şi se simţeau mai liberi, erau la curte. Pe scara blocului locuieşte Karghi, care îmi spune, şi acum, băiatul meu. Poate cel mai frumos lucru care s-a petrecut din punct de vedere al relaţiei pe care o am cu comunitatea dumneavoastră a fost pe navă. Eram comandant de navă şi aveam un tânăr ofiţer III care se chema Amza Perudin. El era în cart şi eu m-am dus pe comanda de navigaţie. Când a simţit că plec de pe comandă, face: «Domnul cumandant...». Ce e mă, Perudin? «Mă însor». Bine. «Vreau să-mi fiţi naş». Şi mai bine! Nunta a fost incredibilă, în primul rând ceremonia religioasă între un musulman şi un ortodox. S-a dovedit cu acea ocazie că, atunci când oamenii vor, nu-i desparte nici cultura, nici religia, nici obiceiurile. Şi uite că s-a putut să se facă şi după obiceiul musulman şi după cel ortodox", a povestit Băsescu. El a continuat relatând că, la nunta respectivă, jumătate dintre nuntaşi aveau meniu cu carne de porc şi jumătate cu carne de oaie, însă spre final nu se mai ştia fiecare pe la ce masă mai stătea, ceea ce a arătat, dacă mai era nevoie, că putem trăi împreună, cu condiţia să fim oameni.

Respect garantat din partea şefului statului

Trecând de la omul Băsescu la politicianul Băsescu, şeful statului a subliniat că minorităţile reprezintă „valori adăugate la cultura şi tradiţia majoritarilor". „Ele sunt ca un şir de perle la gâtul unei femei frumoase şi, de aceea, trebuie să avem grijă ca minorităţile să-şi păstreze cultura, obiceiurile, să aibă sentimentul că sunt egal tratate cu majoritarii... Forţa majoritarilor constă tocmai în a-i face pe minoritari să se simtă puternici la ei acasă, indiferent de cultură, religie", a completat preşedintele României. Băsescu i-a asigurat pe toţi de respectul său faţă de minoritatea pe care o reprezintă şi că nu a venit electoral. „Domnul muftiu ştie că avem zeci de întâlniri şi la Bucureşti şi, ori de câte ori sunt invitat la un evenimen, mă duc în semn de respect, pe care şeful statului şi poporul român îl acordă oricărei minorităţi".

După inaugurare, preşedintele a fost invitat de gazde să guste din preparatele culinare tradiţionale. Încântat de ospitalitate, el ne-a mărturisit că i-au plăcut, în mod deosebit, baclavalele, şuberecul, geantik, preparate pe care le ştie de mult. Întrebat dacă apreciază că etnicii turco-tătari vor fi parte din electoratul care-l va vota la prezidenţiale, şeful statului a răspuns: „Nu ştiu ce vor face acum, dar ştiu că m-au susţinut tradiţional".

„Recunoştinţa noastră, domnule preşedinte!"

Deputatul UDTTMR Amet Aledin a subliniat în intervenţia sa că, de-a lungul timpului, în anumite spaţii geografice, etnicii turco-tătari au simţit multă ostilitate, România fiind unica ţară în care aceste comunităţi s-au simţit acasă. „Doar aici am găsit spaţiul de a ne promova şi în zona legislativă. Aici au fost adoptate legi dedicate comunităţii tătare: Legea privind desemnarea datei de 13 decembrie ca zi a tătarilor, Legea privind instituirea premiului Mehmet Niyazi pentru promovarea literaturii, artei şi culturii tătarilor din România şi Legea privind înfiinţarea Institutului Cultural al Tătarilor din România Sebat Iusein. La Senat a fost aprobată iniţiativa mea legislativă ce dă posibilitatea externării mai devreme cu 24 de ore a persoanelor decedate de religie islamică. În nicio altă ţară din lume nu există astfel de legi, cu referire directă la comunitatea noastră. Ele au fost aprobate în Parlament şi promulgate de excelenţa sa Traian Băsescu. Recunoştinţa noastră, domnule preşedinte!", a declarat parlamentarul.