Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:50 19 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Au fost odată ca niciodată, file de istorie Ce mai fac cei ce au alcătuit primul Front al Salvării Naţionale din Constanţa

ro

08 Feb, 2012 20:00 2155 Marime text

cap_3.jpgRevoluţia din Decembrie '89 a reconfigurat total viaţa politică şi socială din România. Odată cu tranziţia de la „ghetoul comunist" la o democraţie firavă, în România a început să se prefigureze ceea ce am putea să numim o scenă politică.

Primul partid care s-a făcut auzit în primăvara lui 1990 a fost Frontul Salvării Naţionale (FSN). De FSN este legat, în primul rând, numele fostului preşedinte Ion Iliescu. Acesta din urmă a şi candidat, la alegerile din 1990, din partea FSN, scrutinul de atunci reprezentând prima şi, până la momentul de faţă, singura dată când, în România post-decembristă, alegerile prezidenţiale nu au avut şi un al doilea tur.

FSN nu a însemnat însă doar partidul „păstorit" de Iliescu, ci şi, aşa cum susţin unii dintre foştii membri ai FSN Constanţa, „un organ local al puterii de stat", apolitic.

Potrivit spuselor locotenent colonelului Ioan Maliciuc, autorul volumului „Preţul libertăţii la Constanţa. File de istorie", „FSN Constanţa nu era un partid politic, ci un organ local al puterii de stat". „Confuzia s-a creat", susţine Maliciuc, „din cauza lui Iliescu. Acesta a numit aşa partidul pe care-l conducea pentru a avea succes în alegeri".

Decedaţi şi emigranţi

Este interesant de aflat ce a mai rămas, la mai bine de 20 de ani de la înfiriparea sa, din fostul FSN Constanţa. Potrivit datelor din volumul lui Maliciuc, acest FSN a fost coordonat, la Constanţa, de Lazăr Cercel, acela care în decembrie 1989 a comunicat la Bucureşti componenţa Comitetului Provizoriu al FSN, structură din care făceau parte, pe lângă Lazăr, Barbu Dănescu, Valeriu Şurubaru, Costel Vasilescu, Nicolae Cuşa, Gheorghe Vicol, Ionuţ Badea, Dragoş Botezatu, Titi Badea, Adriana Nicolae, Rodica Săraru, Mircea Iani, Eugen Nedelcu, dar şi „Popa - general" şi „Iordache - contramiral". Din ceea ce Maliciuc numeşte „structurile organizatorice, alese în mod democratic în perioada 22 decembrie 1989 - 19 iulie 1990, care au asigurat acoperirea vidului de putere" a făcut parte şi el, alături de locotenent colonelul Ion Ionescu.

fsn_-_drapel-gaurit.jpg

Maliciuc, acum în vârstă de 76 de ani, doctorand în anul III în Ştiinţe economice la Universitatea Liberă Chişinău, recunoaşte însă că nu a mai ţinut legătura cu foştii săi colegi. Unii dintre aceştia, respectiv Lazăr Cercel şi Valeriu Şurubaru, au decedat. Alţii, aşa cum este cazul lui Ionuţ Badea, pe vremea aceea elev, au emigrat. Badea trăieşte acum în Australia. Costel Vasilescu este preşedintele Asociaţiei Revoluţionare Tomis 22 Decembrie 1989 Constanţa.

În ceea ce-l priveşte, Maliciuc a fost întâi vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi apoi prim-vicepreşedinte. El susţine că în ultimii 20 de ani nu a activat politic.

Nostalgia revoluţiei din '89

Nicolae Cuşa, actual prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Revoluţiei din 1989 Constanţa, fost membru al FSN, are acum 62 de ani. Se caracterizează drept un „pensionar activ", membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea. Fost profesor de istorie şi filozofie, Cuşa a ţinut legătura cu Gheorghe Vicol şi cu Mircea Iani, membri simpli ai asociaţiei al cărei prim-vicepreşedinte este. Ca şi Maliciuc, Cuşa a declarat că Lazăr Cercel şi Valeriu Şurubaru au decedat.

Nicolae Cuşa explică, asemenea lui Maliciuc de altfel, că „între FSN Constanţa şi FSN Bucureşti nu a existat absolut nicio legătură".

Ti-a placut articolul?

Comentarii