Testamentul Elenei Movilă Nu a fost întocmită expertiza în procesul deschis de Academia Română Primăriei Constanța

• Cazul se află în atenția Secției civile a Tribunalului, fiind înregistrat sub indicativul 6222/118/2019.
• Noua însățișare a fost fixată pe 28 mai 2021, dată fiind lipsa raportului de expertiză.
• În centrul litigiului se află proprietățile din Piața Independenței, actuala Piața Ovidiu, lăsate Academiei Române prin testamentul Elenei Movilă.

Judecătorii Tribunalului Constanța au amânat procesul în care Academia Românâ se judecă pentru moștenirea din Piața Independenței, lăsată instituției de cultură prin testamentul Elenei Movilă.
 
Cazul se află în atenția Secției civile a Tribunalului, fiind înregistrat sub indicativul 6222/118/2019.
 
Săptămâna trecută, magistrații au fost nevoiți să amâne procesul, ca urmare a lipsei raportului de expertiză de la dosar. Noua înfățișare a fost fixată la data de 28 mai 2021, de la ora 11.00.
 
Așa cu arătam în edițiile anterioare, unul dintre cei mai înstăriți proprietari din Constanța veche era marele boier Ioan Movilă, a cărui soție, Elena Movilă, a lăsat, prin testament, o parte din imobilele deținute de acesta Academiei Române.
 
Printre aceste imobile se aflau și prăvălioarele situate în Constanța, în Piața Independenței (actuala Piața Ovidiu), la numărul 15.

„Să obțină maximum de preț“

 
Executorul testamentar al Elenei Movilă, fiul său, Sever, a fost însărcinat „să caute pe cât posibil să obțină maximum de preț, căci ambele aceste imobile au poziție foarte avantajoasă
 
Din suma cuvenită, Academia urma să cumpere efecte de stat al căror venit era lăsat fiilor Elenei, Sever şi Caton, pe toată durata vieţii acestora. După moartea lor, efectele constituiau parte cuvenită Academiei Române.
 
Acesta este punctul de plecare al procesului intentat Primăriei Constanța de către Academia Română.
 
În cerere de chemare în judecată formulată de către reprezentanții Academiei Române și transmisă Tribunalului Constanța în octombrie 2019, se arată că Academia a formulat, în contradictoriu cu Primăria Municipiului Constanța, contestație împotriva Dispoziției de primar nr. 3875/09.09.2019.
 
Se solicita „anularea dispoziției și obligarea la acordarea de măsuri compensatorii (...) pentru cota de ¼ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Constanța, Piața Independenței nr. 15 (parter și mansardă, 14 încăperi)“, potrivit Hotărârii nr. 243/2020, citată pe www.rolii.ro.
 
Se mai arată în documentul menționat faptul că „în motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că a înaintat notificarea nr. 480/09.11.2001, prin care a arătat că o cotă de ¼ din dreptul de proprietate a intrat în patrimoniul Academiei prin legat instituit de numita Elena Movilă în anul 1940, iar în anul 1948, imobilul a trecut în proprietatea statului, respectiv Ministerul Afacerilor Interne“.

O donație importantă

 
Ca o paranteză, trebuie menționat că, în volumul „Bătălia pentru Basarabia (1941-1944)“, coordonată de istoricul Gheorghe Buzatu și publicată în 2011, în capitolul „1940: Un an din istoria Academiei Române“, de Dorina N. Rusu, se arată următoarele:
 
„O donație importantă a primit Academia Română și din partea Elenei Movilă. Prin testamentul olograf din 20 martie 1940, ea dispunea în favoarea supremei instituții de cultură și de știință de cotitatea disponibilă a averii sale («partea sufletului»), astfel cum ar fi rezultat din vânzarea caselor din București, strada Latină nr. 3, «împreună cu tot locul lor», cum și a prăvăliilor situate în Constanța, Piața Independenței nr. 15, însărcinându-l pe fiul său, Sever Movilă, executor testamentar «să caute pe cât posibil să obțină maximum de preț, căci ambele aceste două imobile au poziție foarte avantajoasă».“
 
Se mai arată în sursa citată că „din suma cuvenită, Academia urma să cumpere efete de stat, al căror venit era lăsat fiilor Elenei Movilă, Sever și Caton, pe toată durata vieții acestora. După moartea lor, efectele constituiau partea cuvenită Academiei Române“.
 
În 1944, Elena Movilă moare și ulterior, în Monitorul Oficial al României (partea I B) nr. 260 din 8 noiembrie 1948, citat de reputata autoare dobrogeană Aurelia Lăpușan, apar inclusiv imobilele din Constanța, din Piața Independenței, ca fiind lăsate prin testament Ministerului Afacerilor Interne.
 
Pentru a reveni la procesul intentat Primăriei Constanța de către Academia Română, avocații primăriei au cerut, de la bun început, respingerea cererii formulate de instituția de cultură și de științe.
 
Avocații au argumentat că „reclamanta nu a făcut dovada că era proprietară la momentul preluării abuzive, în condițiile în care mențiunea din testament a fost în sensul lăsării cotei de ¼ din suma de bani ce se va obține din vânzarea imobilelor testatoarei, inclusiv cel din Constanța, bani cu care se vor cumpăra efecte – obligațiuni în vederea întreținerii unui cămin de bătrâni“, se arată în Hotărârea nr. 243/2020 a Tribunalului Constanța, citată pe Jurindex.
 

„Reclamanta nu a făcut dovada că este moștenitorul“

 
Mai departe, în documentul citat se mai menționează și că Primăria Constanța „a arătat că reclamanta nu a făcut dovada că este moștenitorul fostului proprietar, neavând nicio relevanță ce a testat Movilă Sever, pentru că Academia a invocat ca autor pe Movilă Elena“.
 
Încă de la primul termen de judecată, în momentul în care cazul era analizat inițial de Tribunalul Constanța, instanța Tribunalului a invocat din oficiu și, ulterior, a admis excepția potrivit căreia Academia nu ar fi trebuit să cheme în judecată instituția Primăriei Constanța, în acest caz, ci pe „Primarul Municipiului Constanța“.
 
Astfel, pe data de 7 februarie 2020, acțiunea Academiei a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane „lipsite de calitate procesuală de folosință“.
 
Nemulțumită de această decizie, Academia Română a declarat apel, care a fost admis de Curtea de Apel Constanța, la data de 18 septembrie 2020.
 
Curtea de Apel a casat hotărârea inițială a Tribunalului Constanța și a decis ca procesul să fie rejudecat, la aceeași instanță.
 
Dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Constanța, dar judecătorii au fost nevoiți să amâne cazul, pentru lipsa raportului de expertiză.
 
Oricare va fi decizia Tribunalului, aceasta va putea fi atacată la Curtea de Apel.
 
Citește și:

Proces pe bani grei:
Județul Constanța a pierdut definitiv procesul intentat Academiei de Fotbal Farul Constanţa