Suprafețe intabulate ca poligoane ABADL a invocat Constituția pentru a lua plaja înapoi de la Primăria Constanța. Ce spune instanța

Litigiul dintre Apele Române și Primăria Constanța pentru plaje, transpus în mai multe procese pe rolul instanțelor constănțene, este departe de a se finaliza. Cu toate acestea, judecătorii Tribunlului Constanța au amânat pentru săptămâna viitoare pronunțarea într-un dosar în care ABADL a invocat Constituția, Legea Apelor, dar a susținut și nelegalitatea hotărârilor de Consiliu Local prin care suprafețele de plajă au fost trecute în patrimoniul privat al Municipiului Constanța. Totul, pentru a lua plajele înapoi.

Procesul acesta se află pe rolul instanțelor de mai bine de doi ani și are ca obiect revendicarea unei suprafețe de 537 de metri pătrați de plajă, situați în Mamaia, în zona Cazino. Dosarul este cu atât mai important cu cât reprezentanții ANAR – ABADL au solicitat instanței să dispună restituirea plajei în patrimoniul public al Statului Român și în administrarea ANAR – ABADL. În acest sens, avocații Administrației Naționale Apele Române au invocat „excepția de nelegalitate a HCL nr. 109/28.02.2005, nr. 427/15.09.2006, nr. 154/26.04.2001, nr. 433/25.07.2005, nr. 49/20.01.2006 și nr. 285/18.05.2007, precum și pentru orice altă Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Constanța prin care plaja litoralului românesc a fost înscrisă în patrimoniul privat al Municipiului Constanța (pozițiile care vizează plajele litoralului românesc)“. Instanța a amânat pronunțarea în acest caz.

Este de precizat, de asemenea, că, într-un alt proces ce are ca obiect revendicarea plajelor de către ABADL, nemulțumirile s-au ivit după ce Primăria Constanța a intabulat zeci de mii de metri pătrați de plajă ca poligoane. În litigiul respectiv, Apele Române au dat în judecată municipalitatea și au argumentat că plaja este în domeniul public al statului, invocând și Constituția României în acest sens. După ce Tribunalul Constanța a decis inițial că Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral nu avea calitatea necesară să dea în judecată municipalitatea pentru plajă, judecătorii Curții de Apel au anulat această sentință și au decis rejudecarea procesului pe fond. Cu alte cuvinte, au decis ca Tribunalul să analizeze exact dacă Primăria Constanța avea sau nu dreptul legal de a intabula plaja.

Totul a pornit după ce Primăria Constanța a intabulat zeci de mii de metri pătrați din plajă drept poligoane. Ulterior, reprezentanții Apelor Române, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, s-au adresat judecătorilor Tribunalului Constanța. În cadrul procesului, aceștia au cerut în mod expres să returneze plaja în patrimoniul statului. Ei au dat în judecată Municipiul Constanța prin Primar, Consiliul Local Constanța și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

În cererea inițială de chemare în judecată, citată pe Portalul Jurisprudenței www.rolii.ro, se arată că reclamanta ABADL a solicitat instanței ca „prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună restituirea imobilului teren - plaja litoralului românesc în suprafață de 25.971 mp, situată în municipiul Constanța, județul Constanța, în patrimoniul public al statului român și în administrarea reclamantei“.

Totodată, reprezentanții ABADL au cerut rectificarea cărților funciare aferente municipiului Constanța ce privesc intabularea plajei, „în sensul radierii mențiunilor cu privire la dreptul de proprietate înscris, aferent terenului în suprafață de 25.971 mp“.
 

Legea Apelor, Constituția, Legea proprietății publice, invocate pentru recuperarea plajei

Foarte interesant este faptul că, deși Primăria Constanța spună că plaja cu pricina este o suprafață din fâșia aparținând domeniului privat al municipiului Constanța, reprezentanții ABADL au argumentat în proces că „plaja litoralului românesc este nominalizată în mod expres în HG nr. 1705/2006 ca fiind imobil aflat în domeniul public al statului“. În acest sens, reprezentanții ABADL au invocat în instanță și prevederile art. 136, alineatul 3 din Constituția României, pentru a susține că plaja aparține statului: „Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice“. De asemenea, în sprijinul recuperării plajelor intabulate de Primăria Constanța, reprezentanții ABADL au invocat și Legea apelor (Legea nr. 107/1996), dar și Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Totul, pentru a dovedi că plaja nu avea cum să fie intabulată, dreptul de proprietate, spune ABADL, nefiind al Primăriei Constanța ori al municipiului Constanța asupra plajei, ci al statului.


ABADL a susținut în proces că, dat fiind dreptul de administrare a plajei, pe care i-l conferă legea, instituția are „dreptul și obligația de a întreprinde toate acțiunile necesare în vederea protejării patrimoniului public, susținând că plaja litoralului românesc se află în parte în posesia municipiului Constanța, care a intabulat în favoarea sa dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 25.971 mp“. Nu în ultimul rând, Apele Române, prin Administrația Bazinală Dobrogea - Litoral, au arătat în proces că, dat fiind că dosarul privește dreptul de proprietate publică, titularul dreptului de administrare (n.r. - Apele Române prin ABADL) „are obligația să arate instanței cine este titularul dreptului de proprietate“.

 

Primăria a cerut ca lucrurile să rămână așa

Mai trebuie spus că, deși inițial s-a aflat de partea pârâților, ABADL fiind în proces și cu acesta, Statul Române prin Ministerul Finanțelor Publice a fost de la bun început de acord cu susținerile Administrației Bazinale, în sensul ca plaja să revină în patrimoniul statului, astfel cum prevede legea.


Pe de altă parte, reprezentanții Municipiului Constanța prin Primar și cei ai Consiliului Local Constanța au invocat excepția lipsei calității procesual active a ABADL pentru a revendica plaja intabulată drept poligoane. Cu alte cuvinte, aceștia au susținut în primul rând că ABADL nu ar fi avut calitatea necesară pentru a-i da în judecată și a cere plaja înapoi. În ce privește intabularea efectivă a plajelor, reprezentanții municipalității au cerut instanței să lase lucrurile așa, prin respingerea ca nefondată a acțiunii ABADL.


Totuși, după analizarea actelor depuse în cauză și a textelor de lege invocate, judecătorii Secției I Civile a Tribunalului Constanța au decis să admită excepția invocată de Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța. Ei au respins acțiunea formulată de ABADL pe motiv că instituția nu ar fi avut calitatea necesară să dea în judecată municipalitatea pentru recuperarea plajelor.

 

Judecătorii Ganea și Lefter au decis rejudecarea pe fond

Lucrurile nu au rămas însă așa, întrucât reprezentanții Apelor Române și cei ai Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice au declarat apel împotriva acestei hotărâri. Apelul lor a fost admis la Curtea de Apel Constanța. Concret, instanța de apel, în completul AC1 format din judecătorii Mihaela Ganea și Gabriel Lefter, a decis să anuleze sentința prin care a fost respinsă acțiunea și a trimis dosarul înapoi la Tribunalul Constanța, pentru a se judeca fondul cauzei. Cu alte cuvinte, pentru a se stabili dacă Primăria Constanța avea sau nu dreptul de a intabula plaja. La momentul de față, dosarul acesta a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Constanța și așteaptă stabilirea primului termen de judecată.

Pentru a reveni la procesul în care Tribunalul urmează să se pronunțe în cursul săptămânii viitoare, trebuie menționat faptul că decizia respectivă va putea fi, de asemenea, atacată la instanța superioară.


Citește și:

Ministerul Finanțelor și Administrația de Apă Dobrogea - Litoral revendică în instanță 26.000 mp de plajă, suprafețe intabulate de Municipiul Constanța. Primăria le-a intabulat ca poligoane!