Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:53 22 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

S-a motivat una dintre cele mai importante decizii din justiția din România! Dosare grele s-ar putea rejudeca

ro

14 Oct, 2019 00:00 1029 Marime text
Judecătorii Curții de Apel București și-au motivat decizia din data de 2 octombrie, prin intermediul căreia s-a decis în primă instanță anularea hotărârii nr.1535/2018 a CSM și a hotărârilor 179/2018 și 2/2019 ale Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, cu privire la completurile de cinci judecători de la Înalta Curte. Decizia de anulare a hotărârilor mai sus precizate au luat luate, potrivit surselor noastre, de completul de judecată prezidat de Nicoleta Nolden, magistrat al Secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal din Curtea de Apel București.
 
Decizia Curții de Apel București a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.  
 
În motivarea deciziei privind anularea hotărârilor nr.1535/2018 a CSM și 179/2018 și 2/2019 ale Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, cu privire la completurile de cinci judecători de la Înalta Curte, Curtea de Apel București reține, printre altele, că „Hotărârea nr.1535/2018 emisă de CSM - Secția pentru judecători este un act administrativ cu caracter normativ, calificare în raport de care se constată neîndeplinirea formelor procedurale de publicare în Monitorul Oficial, partea I, în vederea intrării lor în vigoare, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, aceasta fiind publicată doar pe pagina de internet a instituției emitente pârâte“.
 
„Curtea mai reține în acest sens că în viziunea legiuitorului român conceptul de «publicare» a actelor administrative reprezintă o garanție a legalității și transparenței administrației publice, iar potrivit jurisprudenței aducerea la cunoștință a unui act normativ se face prin publicare, obligație legală a cărei neîndeplinire atrage sancțiunea inexistenței și pe cale de consecință a inopozabilității, aplicându-se prin analogie dispozițiile art.100 alin.f și art.108 alin.4 din Constituția României (Decizia nr.1718/2013 a ICCJ, Curtea de Apel Timișoara, Secția contencios administrativ și fiscal, sentința civilă nr. 170 din 2 iulie 2008).
 
În raport de aceste neregularități procedurale reținute de natură a duce la anularea actului contestat, Curtea găsește de prisos a analiza și motivele de fond invocate care se referă în esență la încălcarea principiului specializării judecătorului (critică invocată de către reclamanta (...)), respectiv că soluția de fond găsită cu privire la cele două tipuri de cauze pentru care trebuiau elaborate principiile de desemnare a completurilor de 5 judecători ar contraveni legii speciale, respectiv Legea nr.304/2004 și deciziilor Curții Constituționale (reclamantul (...), titularul cererii conexe)“. În consecință, mai arată Curtea de Apel București, instanța a admis cererile conexe cu privire la primul capăt de cerere al acestora și a dispus anularea Hotărârii nr. 1535/2018 a CSM - Secția pentru judecători.
 
Mai departe, în motivarea Curții de Apel București se mai arată că prin „Hotărârea 179/20.12.2018 și Hotărârea 2/2019, ambele emise de Colegiul de conducere al pârâtei Înalta Curte de Casație și Justiție având ca obiect stabilirea unor masuri pentru organizarea tragerii la sorți a completurilor de 5 judecători pentru anul 2019, Colegiul de conducere al ÎCCJ a procedat la preluarea soluției principiale date de Secția de judecători din cadrul CSM în cadrul Hotărârii 1535/19.12.2018, acesta fiind temeiul de drept invocat la adoptarea acestor hotărâri“.
 
„În ceea ce privește solicitarea pârâtei Înalta Curte de Casație și Justiție de respingere a cererii de anulare ca inadmisibilă, Curtea privește această solicitare ca nefondată, deoarece aceste acte administrative au  intrat în circuitul civil, nefiind obligatorie formularea plângerii prealabile, în raport de prevederile  art. 7 alin. 5 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, care prevede că: «În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabil㻓.
 
„Pe fondul capătului de cerere referitor la anularea celor două hotărâri de colegiu, față de toate considerentele mai sus expuse la punctul 4.1., luând în considerare principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial («resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis»), Curtea va dispune anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ÎCCJ nr. 179/20.12.2018 și a Hotărârii Colegiului de conducere al ÎCCJ nr. 2/2019, ambele emise în baza Hotărârii CSM - Secția pentru judecători nr. 1535/19.12.2018. Acest principiu privește efectele nulității actului juridic față de terți și este consacrat de art. 1254 alin. (2) Cod Civil, care prevede că «desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui»“, potrivit motivării.
 
Sursa text: rolii.ro

În cazul în care Înalta Curte va menține decizia Curții de Apel București și va dispune anularea hotărârilor ce vizează completurile de cinci judecători, printre dosarele care vor primi judecători noi (după alegerea noilor completuri), în penal, se află și procesul Campusului Social Henri Coandă! În prezenta cauză, fostul primar al municipiului Constanța, Radu Ștefan Mazăre (recent condamnat definitiv la nouă ani de închisoare în Dosarul retrocedărilor din Constanța), este acuzat de luare de mită și de fals în declarații (trei infracțiuni). Tot în prezenta cauză, fostul senator Alexandru Mazăre este bănuit de complicitate la luare de mită și de fals în declarații (trei infracțiuni), iar în sarcina omului de afaceri Avraham Morgenstern s-a reținut infracțiunea de dare de mită.
 
Dosarul va fi soluționat de un complet de cinci judecători format din Simona Cîrnaru, Oana Burnel, Anca Mădălina Alexandrescu, Dan Andrei Enescu și Simona Neniță. Oricare va fi decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, aceasta va fi definitivă.
 
Amintim că, pe data de 28 iunie 2018, judecătorii Simona Cristina Neniță, Anca Mădălina Alexandrescu și Daniel Grădinaru, toți magistrați ai Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, au decis schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina lui Alexandru Mazăre din trei infracțiuni de fals în declarații (…) în infracțiunea de fals în declarații. Ulterior, completul de judecată a decis condamnarea lui Alexandru Mazăre (...) la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală. În continuare, judecătorii au decis achitarea lui Alexandru Mazăre sub aspectul infracțiunii de complicitate la luare de mită. Instanța a decis că fapta de care este acuzat fratele lui Radu Mazăre nu există.
 
Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost achitat sub aspectul infracțiunii de dare de mită, după ce judecătorii au concluzionat că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege“.
 
Conform datelor oficiale, în cazul fostului primar al municipiului Constanța, Radu Ștefan Mazăre, Curtea Supremă a schimbat încadrarea juridică a faptelor din trei infracțiuni de fals în declarații (…) în infracțiunea de fals în declarații. În continuare, magistrații au decis condamnarea lui Radu Mazăre (...) la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală. Instanța a mai decis achitarea fostului primar al municipiului Constanța sub aspectul infracțiunii de luare de mită. În acest caz, instanța a decis că fapta de care este acuzat Radu Mazăre nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
 
În continuare, cei trei judecători au decis ridicarea măsurii asigurătoare a sechestrului, instituit prin ordonanța din data de 28.03.2016, asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților Alexandru Mazăre și Radu Ștefan Mazăre. „Ridică măsura asigurătoare a sechestrului, instituit prin ordonanța din 11.04.2014, asupra sumelor de 18.550 de euro și 114 dolari USA ridicate de la inculpatul Mazăre Radu Ștefan cu ocazia percheziției domiciliare“, potrivit minutei judecătorești. În prezenta cauză, Radu Mazăre și Avraham Morgenstern au fost reținuți preventiv pe o durată de 24 de ore începând de la data de 8.04.2014 până la data de 9.04.2014.
 
Decizia judecătorilor Simona Cristina Neniță, Anca Mădălina Alexandrescu și Daniel Grădinaru nu este definitivă, ea fiind atacată atât de către procurorii DNA, cât și de către frații Mazăre.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii