Război juridic de lungă durată între un fost administrator și firma Neg Teren SRL Cererea de revizuire ajunge în faza de apel după decizii din Germania și sesizarea CCR

• Miza de fond? O remunerație de administrator stabilită la amețitoarea sumă de 10.000 de euro pe lună, dublată de o bătălie simbolică privind controlul real și structura istorică a acționariatului firmei.
• Rădăcinile litigiului coboară în perioada 2006–2018, interval în care dr. Marian Turbatu a asigurat managementul SC Neg Teren SRL și a deținut, conform propriilor susțineri, o cotă de 25% din capitalul social.

 
Ceea ce a început în primăvara anului 2017 ca o serie de litigii comerciale de drept comun pentru recuperarea unor remunerații restante s-a transformat, în ultimul deceniu, într-un adevărat maraton juridic internațional. Dosarul nr. 1847/118/2024, aflat în prezent pe rolul Secției a II-a Civile a Curții de Apel Constanța, reprezintă radiografia unui conflict corporatist acerb între dr. Marian Turbatu (fost asociat și administrator cu dublă cetățenie, română și germană) și societatea SC Neg Teren SRL (companie cu activități în producția de energie electrică și imobiliare, controlată astăzi de un holding elvețian).
 
Miza de fond? O remunerație de administrator stabilită la amețitoarea sumă de 10.000 de euro pe lună, dublată de o bătălie simbolică privind controlul real și structura istorică a acționariatului firmei.
 
Geneza conflictului: Formula „4 asociați în Germania, 2 în România”
 
Rădăcinile litigiului coboară în perioada 2006–2018, interval în care dr. Marian Turbatu a asigurat managementul SC Neg Teren SRL și a deținut, conform propriilor susțineri, o cotă de 25% din capitalul social. Acesta a activat alături de omul de afaceri german Teut Jan Remam (care ar fi deținut tot 25%). În ecuație ar mai fi intrat alți doi parteneri, fiecare cu câte un sfert din companie.
 

Prăbușirea relațiilor de afaceri s-a materializat în anul 2018, când Turbatu a fost exclus oficial din societate prin hotărâre judecătorească. Ulterior, acesta a declanșat o ofensivă în instanță, cerând obligarea firmei la plata unor tranșe parțiale de câte 1.000 de euro (echivalentul în lei) aferente mai multor luni din anul 2014, ca parte din indemnizația totală de administrator.
 
Decizia-pilon din 2019
 
Prin Sentința civilă nr. 1170 din 2 iulie 2019, Tribunalul Constanța a respins toate acțiunile conexate ca nefondate. Argumentul instanței române a fost simplu și devastator pentru reclamant:

Din datele oficiale de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), societatea figura cu doar doi asociați, nu patru, iar la dosar nu s-a putut proba existența unei decizii statutare și valabile a Adunării Generale a Asociaților (AGA) care să fi aprobat un contract de mandat cu o asemenea remunerație.
 
Decizia a rămas definitivă la Curtea de Apel Constanța la finele aceluiași an.
 
Argumentul „Neuruppin”: Documentele secrete din landul Brandenburg
 
Refuzând să accepte decizia, dr. Marian Turbatu a apelat la o cale extraordinară de atac — revizuirea —, înregistrată inițial sub nr. 1847/118/2024 pe rolul Tribunalului Constanța (Fond). Strategia sa s-a bazat pe un argument de tip „pârghie internațională”: utilizarea unor hotărâri din justiția penală germană pentru a dărâma adevărul juridic stabilit de judecătorii români.
 
Turbatu a invocat ca „înscris nou” (în baza art. 509 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă român) Încheierea penală definitivă a Tribunalului Neuruppin (Brandenburg, Germania) pronunțată în dosarul nr. 13 Qs 108/23.

 
Ce conțineau documentele germane?
 
Conform revizuentului, magistrații germani audiaseră inculpați și martori (printre care și pe fostul partener, Teut Jan Remam), confirmând în mod oficial, pe bază de declarații și probe penale, că structura reală a SC Neg Teren SRL a fost de patru asociați, fiecare cu câte 25%. Turbatu a argumentat că statul român încalcă principiul securității juridice și autoritatea de lucru judecat a instanțelor germane (menționând inclusiv decizii mai vechi ale Judecătoriei Neuruppin din dosarul 80 BS 1/15).
 
De ce a respins Tribunalul Constanța actele germane?
 
La data de 13 februarie 2025, prin Hotărârea nr. 142/2025, Tribunalul Constanța a respins cererea de revizuire ca neîntemeiată, oferind o lecție strictă de tehnică juridică privind admisibilitatea probelor:

• Incompatibilitatea temporală: Pentru ca un înscris să fie considerat „nou” și capabil să schimbe o sentință, el trebuia să existe fizic la data când s-a judecat fondul (iulie 2019), dar să fi fost ascuns de partea adversă sau imposibil de prezentat dintr-o forță mai presus de voința părților. Or, încheierile Tribunalului Neuruppin au fost redactate și emise abia în iulie și septembrie 2023 — adică la 4 ani după decizia din România.
• Lipsa triplei identități (Art. 509 pct. 8): Pentru a exista „hotărâri potrivnice”, procesele trebuie să aibă aceleași părți, același obiect și aceeași cauză. Procesul din Germania a fost unul de natură penală, instrumentat de procurorii germani împotriva unei persoane fizice, neavând nicio legătură de identitate cu litigiul comercial comercial din Dobrogea.
• Definiția instanței: Judecătorii români au subliniat că textul de lege din codul de procedură se referă strict la hotărâri potrivnice date de instanțe din sistemul judiciar românesc, nu de organe judiciare străine din alte jurisdicții.

 
Gherila procedurală din faza de Apel (Anul 2026)
 
Neabandonând bătălia, dr. Marian Turbatu a declarat apel, dosarul mutându-se pe rolul Curții de Apel Constanța. În prima jumătate a anului 2026, ritmul procesului a devenit extrem de alert, caracterizat printr-o dinamică procedurală rar întâlnită:
A. Recuzări repetate și anulări pentru netimbrare
Din dorința de a schimba completul de judecată (Completul C1 A), Turbatu a depus succesiv cereri de recuzare împotriva judecătoarelor de caz.

• În ianuarie 2026, o cerere de recuzare împotriva judecătoarei Alina Elena Marin a fost anulată ca netimbrată, după ce apelantul nu a achitat taxa de 100 de lei în termenul impus.
• La data de 30 martie 2026, Completul de Incidente Procedurale a analizat o altă cerere de recuzare, vizându-le de această dată pe judecătoarele Oana Damian și Alina Elena Marin. Cererea a fost respinsă ca nefondată, deși instanța i-a acordat lui Turbatu ajutor public judiciar, scutindu-l de taxa de timbru de 200 de lei aferentă procedurii.
• Cel mai recent incident a avut loc pe 11 mai 2026, când o nouă solicitare de înlăturare a judecătoarei Alina Elena Marin a fost respinsă, fiind catalogată din nou ca nefondată.

 
B. Contraatacul Neg Teren SRL: Excepția de înscriere în fals
La data de 18 martie 2026, într-o tentativă de a bloca apărările adverse, Turbatu a formulat o cerere de înscriere în fals și a solicitat suspendarea procesului în baza Codului de procedură civilă. Riposta avocaților firmei pârâte (reprezentată în trecut de prestigioasa casă de avocatură SCA Doru Trăilă & Asociații) a fost promptă. La data de 1 aprilie 2026, instanța a dat dreptate societății:
A admis excepția inadmisibilității și a respins atât cererea de înscriere în fals, cât și solicitările de suspendare a judecății introduse de fostul administrator.
 
C. Mutarea la Curtea Constituțională (CCR)
Deși Curtea de Apel i-a respins lui Marian Turbatu cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, acesta a bifat o victorie strategică majoră în ședința din 28 ianuarie 2026:
Instanța a admis sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 pct. 8 din Codul de procedură civilă (articolul care reglementează tocmai revizuirea pentru hotărâri definitive potrivnice), prin raportare la articolele din Constituție privind egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil garantat de CEDO. Decizia de sesizare a CCR este definitivă.
 
Radiografia economico-financiară a SC Neg Teren SRL
 
În timp ce pe holurile instanțelor se dispută hărțile juridice, situația din teren a societății pârâte s-a modificat radical față de perioada de început a litigiului:

Indicator General	Detalii Companie / Status operational (2026)
Sediul Social	Mutat din Constanța în București (Sector 1, Calea Plevnei), în urma unui transfer de sosire oficializat în iunie 2018.
Structura Acționariatului	Controlată în proporție de 100% de gigantul elvețian STREAM INVEST HOLDING AG, care deține întregul capital social de 2.100 RON.
Management Actual	Administrată cu puteri depline de Andra Cristina Coman (numită inițial în mai 2018, cu mandat limitat prelungit recent până în februarie 2075).
Obiect de Activitate	În actele Ministerului Finanțelor figurează cu codul 3511 (Producția de energie electrică), în timp ce la Registrul Comerțului (RECOM) este autorizată pe codul 6820 (Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare).

 
 
Din punct de vedere istoric, datele financiare de bilanț indică faptul că societatea a funcționat pe pierderi masive în perioadele critice (de exemplu, o scădere a profitabilității de -173% și pierderi nete înregistrate încă din primii ani de după înființarea din 2007), aspect care a cântărit greu în analiza oportunității acordării unor remunerații manageriale de lux.
 
Ce urmează? Termenul critic din mai 2026
 
Pentru a asigura continuitatea asistenței juridice, printr-o încheiere pronunțată pe 8 mai 2026 (în dosarul asociat 1847/118/2024/a2), instanța a admis o nouă cerere de ajutor public judiciar formulată de dr. Marian Turbatu, scutindu-l de plata unei taxe de timbru de 100 de lei.
 
După ce la termenul din 6 mai 2026 instanța a fost nevoită să amâne pronunțarea pentru a permite soluționarea incidentelor procedurale și a cererilor de recuzare, calendarul oficial a fost resetat.
 
Toate privirile sunt îndreptate acum către ziua de 20 mai 2026, ora 09:00, dată la care completul de judecată este așteptat să se pronunțe definitiv pe fondul acestui apel de revizuire. Rămâne de văzut dacă magistrații Curții de Apel vor menține decizia de respingere a Tribunalului sau dacă argumentele aduse din Germania vor reuși, în al doisprezecelea ceas, să redeschidă dosarul indemnizațiilor de administrator.
 
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și:
Averea și interesele lui Ali Beazit, consilier local municipal PNL Constanța. Venituri de la Academia „Mircea cel Bătrân” și pensie de peste 100.000 lei (DOCUMENT)