Proces pe litoral Carmen-Mihaela Finiș cere în instanță anularea unui act într-un dosar civil aflat în apel

 
Un nou episod judiciar are loc la Constanța, în dosarul cu nr. unic 4165/118/2022, aflat pe rolul Secției I Civile a instanței. Înregistrat inițial în 2022, cazul a fost actualizat pe data de 16 aprilie 2025 și se află în prezent în faza de apel.
 
Dosarul are ca obiect anularea unui act, iar în centrul litigiului se află Carmen-Mihaela Finiș, în calitate de apelant reclamant, care solicită anularea unui act juridic în care sunt implicați Dragoș-Cătălin Bălaș Salcoci și Roxana-Maria Bălaș Salcoci, ambii având calitatea de intimați pârâți.
 
Pe fond, instanța a dat următoarea soluție pe scurt – „Respinge acţiunea ca nefondată. Obligă reclamanta la plata către pârâţi a sumei de 2.468 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei instanţei, azi data de 13.01.2025”.
 
Tribunalul Constanța respinge cererea de constatare a nulității absolute a actului notarial
 
Tribunalul Constanța, Secția I Civilă, a respins cererea unei lui Carmen-Mihaela Finiș care a solicitat constatarea nulității absolute a unui contract de schimb imobiliar încheiat în anul 2008, susținând că nu și-a exprimat consimțământul pentru semnarea actului.
 
Reclamanta a chemat în judecată doi pârâți, invocând faptul că semnătura sa ar fi fost falsificată pe actul încheiat în fața unui notar public la data de 1 octombrie 2008, sub nr. 534. Aceasta a susținut că a descoperit existența contractului abia după decesul soțului său, survenit la data de 10 octombrie 2021, când a găsit în locuință mai multe acte translative de proprietate, printre care și contractul de schimb contestat.
 
Femeia a arătat că semnătura existentă pe act nu îi aparține, motiv pentru care a solicitat o expertiză grafoscopică extrajudiciară. Concluziile expertului au fost că semnătura de pe contract diferă categoric de cele autentice, atribuindu-se astfel lipsa totală a consimțământului — motiv de nulitate absolută conform vechiului Cod Civil, în vigoare la data încheierii actului.

 
În replică, pârâții au susținut că actul s-a semnat în mod legal, în prezența notarului public, în contextul unui proiect imobiliar demarat în 2005 în Mangalia, care prevedea edificarea unui complex turistic și a unui centru de recreere. Reclamanta și soțul său au oferit în schimbul lotului 5 din Mangalia un apartament situat în localitatea Neptun, tranzacție concretizată prin autentificarea contractului.
 
Mai mult, pârâții au depus întâmpinare în care au arătat că reclamanta și soțul său au întreprins demersuri ulterioare înregistrării actului — cum ar fi înscrierea apartamentului primit în evidențele fiscale, întabularea dreptului de proprietate și radierea terenului oferit la schimb. Toate aceste acțiuni, susțin aceștia, infirmă ipoteza necunoașterii actului de către reclamantă.
 
Pentru lămurirea cauzei, instanța a încuviințat o nouă expertiză criminalistică grafoscopică, efectuată de Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) – structura centrală. Concluziile raportului cu nr. 107/07.10.2024 au evidențiat că semnătura contestată este identică cu cea aflată pe o procură autentificată anterior, în anul 2006, deși nici aceasta nu i-ar fi aparținut reclamantei. Instanța a constatat însă că procura nu a fost contestată în dosar, iar similitudinea semnăturilor denotă o formă asumată a consimțământului.
 
Judecătorii au subliniat că actul notarial, fiind autentic, beneficiază de forță probatorie deplină, iar în lipsa unei cereri de înscriere în fals, acesta se bucură de prezumția legalității și veridicității.
 

Totodată, instanța a reținut că reclamanta nu a putut justifica în mod convingător de ce nu a contestat actul timp de peste un deceniu, deși a beneficiat de efectele acestuia. Documentele fiscale și imobiliare depuse la dosar au demonstrat o cunoaștere și acceptare implicită a contractului.
 
Prin urmare, Tribunalul Constanța a respins cererea de constatare a nulității absolute ca nefondată, reținând că reclamanta a prezentat o versiune neverosimilă, contrazisă de probele administrate.
 
 PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

ABADL, recurs în procesul cu o companie în care este asociat unic un deputat PSD de Constanța