Povestea dramatică a unei tinere mămici! Copil cu retard mintal sever, medic achitat definitiv şi daune de sute de mii de euro

Un medic din Bucureşti, specialist obstetrică-ginecologie, trimis în judecată şi condamnat, în primă instanţă, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru vătămare corporală din culpă, neglijenţă în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, a fost achitat definitiv.
 
Cadrul medical a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
 
Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în fapt, în esenţă, că „inculpata, în calitate de medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Spitalului (…), în perioada (…), după declanşarea artificială (medicamentoasă) a travaliului la o sarcină de 39 de săptămâni şi trei zile cu evoluţie fiziologică, nu a luat măsuri de supraveghere şi monitorizare corespunzătoare a gravidei (…) din momentul internării şi până în momentul expulziei“.
 
Măsurile de supraveghere ar fi trebuit să fie, conform magistraţilor, următoarele:
 
a) supravegherea permanentă în cadrul Secţiei de Obstetrică - Ginecologie a tuturor parametrilor definitorii pentru evoluţia naşterii care ar fi permis identificarea din timp a elementelor de risc ce sugerau apariţia unei stări de suferinţă fetală şi aplicarea manevrelor şi conduitei terapeutice adecvate în timp util pentru protecţia mamei şi fătului.
 
b) monitorizarea atentă a travaliului din momentul constatării lichidului amniotic verde (RAM la ora 06:00 a zilei de (…), verde negricios aşa cum declară partea civilă (…)), semn clinic coroborat cu celelalte sugerând starea de suferinţă fetală determinată de hipoxia prelungită intrapartum cu menţinerea acestui aspect pe toată durata travaliului până la expulzie.
 
c) lipsa medicului neonatolog anterior în sala de naşteri a cărui prezenţă era obligatorie în caz de anestezie peridurală, dublată de lipsa datelor medicale şi a unui bilanţ obstetrical în dinamică corect, dar completat cu un scor Apgar 8 nedetaliat şi infirmat de măsurile de resuscitare aplicate imediat după naştere în sala de naşteri şi continuate pe secţia de neonatologie.
 
Toate aceste lipsuri, spun anchetatorii, au condus la producerea în cazul nou-născutului a unor leziuni cerebrale (neurologice) având drept cauză hipoxia intrapartum care puteau fi prevenite printr-o bună şi corectă monitorizare în dinamică a sarcinii şi travaliului, implicând decelarea la timp a indicilor de suferinţă fetală şi intervenţia promptă a medicului ginecolog în a cărui responsabilitate se afla gravida.
 
Totodată, s-a mai reţinut şi faptul că, în calitate de medic ginecolog în cadrul spitalului (…), „în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a atestat în mod necorespunzător realităţii în foaia de observaţie nr. (…) a pacientei (…) şi în biletul de ieşire din spital a acesteia, cu nr. (…) un scor Apgar 8 la naştere, în contradicţie cu starea generală gravă a nou-născutului (…) dovedită prin manevrele de resuscitare realizate în sala de naştere şi continuate în secţia de neonatologie şi prin declaraţiile martorilor prezenţi, „areactiv, aton, areflex“, fără indicarea parametrilor pe baza cărora s-a stabilit acest scor, respectiv prin omisiunea inserării întregii medicaţii administrate pacientei (…) în perioada (…) pentru inducerea travaliului la o sarcină de 39 săptămâni, cu o evoluţie fiziologică şi care nu necesita o astfel de intervenţie, foaie de observaţie astfel completată cu date nereale şi prin omisiunea inserării unor menţiuni obligatorii (medicaţie) pentru reconstituirea din punct de vedere medico-legal a cazului, tocmai pentru a nu se constata modul necorespunzător în care a fost condusă naşterea numitei (…)“, conform actului de sesizare a instanţei.
 
Fiind audiată în cursul urmăririi penale, inculpata (…) nu a oferit explicaţii plauzibile referitor la cauza leziunilor suferite de nou-născutul (…), declaraţiile acesteia fiind contradictorii, oscilante, apreciind că vinovată de producerea acestor leziuni cerebrale în cazul minorei este medicul neonatolog (…), care a preluat nou-născutul în bune condiţii, cu un scor Apgar 8, însă pe secţia de neonatologie, urmare îngrijirilor necorespunzătoare realizate, acesta a manifestat o detresă respiratorie progresivă care a dus, urmare a lipsei de oxigen, la lezarea ţesutului nervos în cazul copilului (…) cu sechelele neurologice actuale.
 
Aşa cum arătam şi mai sus, în primă instanţă, medicul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru vătămare corporală din culpă, neglijenţă în serviciu, fals intelectual şi uz de fals. Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca medicul să fie achitat definitiv.
 
În aprecierea daunelor morale, instanţa a reţinut vârsta foarte fragedă a persoanei vătămate, leziunile foarte grave aduse sănătăţii şi integrităţii corporale a minorei (…), suferinţele fizice şi psihice la care această persoană vătămată a fost supusă de la momentul naşterii, suferinţe care se continuă şi în prezent, existând serioase dubii că aceste suferinţe ar putea să se diminueze odată cu trecerea timpului.
 
Instanţa de apel a mai constatat că prin hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului, partea civilă (…) a fost încadrată încă de la vârsta de un an într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecţie specială. De asemenea, instanţa va avea în vedere suferinţa permanentă fizică şi psihică pe care o va resimţi pe tot parcursul vieţii acest copil, acesta urmând a fi în continuare supus unor tratamente medicale complexe, cu atât mai mult cu cât în raportul de nouă expertiză medico-legală nr.(…), experţii medico-legali au constatat că recuperarea motorie şi psihică a minorei are un prognostic îndepărtat.
 
Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Constanţa a reţinut că toate aceste urmări nu pot fi cuantificate, orice sumă de bani neputând duce la refacerea integrală a sănătăţii acestei minore. Totodată, instanţa de apel a mai constatat că în mod definitiv minorei (…) i-a fost afectată o dezvoltare normală şi armonioasă, leziunile producând un retard mintal sever.
 
Judecătorii au hotărât obligarea cadrului medical, în solidar cu părţile responsabile civilmente (spitalul şi firma de asigurări, cea din urmă, având calitatea de asigurător de răspundere civilă al spitalului, în limita sumei de 500.000 de euro) să plătească părţii civile următoarele sume de bani: suma de 182.884,70 de lei, plus dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data efectuării integrale a plăţii, cu titlu de daune materiale, suma de 1.500 de euro lunar (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al BNR, calculat la nivelul mediu al fiecărei luni), cu titlu de daune materiale, reprezentând prestaţie periodică, începând cu data de (…) până la încetarea stării de nevoie.
 
Instanţa a constatat că firma de asigurări, în calitate de asigurător de răspundere civilă al medicului, a plătit, pentru acesta, în favoarea părţii civile, suma de 62.000 de euro, cu titlu de daune materiale.
 
În continuare, magistraţii au decis obligarea medicului, numai în solidar cu spitalul, să plătească părţii civile (prin reprezentanţii legali) suma de 500.000 de euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al BNR de la data efectivă a plăţii), cu titlu de daune morale.
 
Sursa text: rolii.ro