Mutare teritorială și detalii de culise în bătălia juridică dintre Rompetrol și Primăria Constanța Tribunalul a declinat dosarul stației de pe Bulevardul Tomis

Conflictul de amploare dintre gigantul petrolier Rompetrol Downstream SRL și Municipiul Constanța înregistrează o nouă etapă procedurală. Într-unul dintre cele trei procese deschise de compania petrolieră pentru a contesta deciziile administrației locale, magistrații de la Tribunalul Constanța au decis trimiterea cauzei către instanțele din Capitală.

Declinarea competenței în dosarul stației de pe Bulevardul Tomis

În ședința din 6 noiembrie 2026, Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal s-a pronunțat în dosarul nr. 2508/118/2026, care are ca obiect anularea HCL nr. 52/2026, obligația de a face și pretenții:

• Instanța a admis excepția necompetenței teritoriale invocată în cauză.

• A dispus declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de Rompetrol Downstream SRL în favoarea Tribunalului București – Secția de contencios administrativ și fiscal.

• Soluția este definitivă și a fost pronunțată prin punerea la dispoziția părților prin grefă la data de 6 noiembrie 2026.

Această cauză face parte dintr-o ofensivă juridică mai amplă declanșată de companie la 4 mai 2026, când operatorul petrolier a atacat în contencios administrativ hotărârile prin care s-a decis încetarea contractelor de asociere vechi de un sfert de secol pentru trei stații emblematice din oraș:

• Dosar nr. 2507/118/2026: Anulare HCL nr. 53/2026 – Bulevardul 1 Mai nr. 31A (Zona Far).

• Dosar nr. 2508/118/2026: Anulare HCL nr. 52/2026 – Bulevardul Tomis nr. 352 (dosar mutat la Tribunalul București).

• Dosar nr. 2509/118/2026: Anulare HCL nr. 51/2026 – Bd. Al. Lăpușneanu nr. 194A (Zona Hotel Dobrogea).

Aceste demersuri ale companiei au venit ca replică directă la acțiunea depusă anterior de Primăria Constanța (dosar nr. 13644/212/2026), prin care primarul Vergil Chițac a cerut instanței „autorizarea desființării lucrărilor”, semnalând intenția municipalității de a demola construcțiile pentru eliberarea terenurilor.

Miza urbanistică și argumentele Primăriei Constanța

Decizia municipalității de a nu prelungi contractele și de a cere eliberarea celor 4.500 mp ocupați de cele trei stații este susținută ferm de primarul Vergil Chițac. Edilul a motivat că menținerea acestor înțelegeri era inoportună și nelegală, întrucât noile reglementări urbanistice nu mai prevăd funcțiunea de benzinărie în două dintre locații.

În plus, conducerea primăriei a criticat caracterul „păgubos” pentru bugetul local al vechilor înțelegeri: „Primăria încasează doar 1.000 de euro pe lună pentru un teren de 1.500 mp. Astfel de afaceri sunt bănoase pentru ei, dar prejudiciază bugetul local. Contractele au ajuns la finalitate și nu puteau fi prelungite fără o licitație publică”, a declarat Chițac în fața Consiliului Local. Deși terenurile trebuiau predate libere de sarcini până la jumătatea anului 2026, Rompetrol a ales calea instanței, deschizând un conflict estimat de edil la cel puțin un an de judecată.

Poziția Rompetrol (KMG International): Impact economic, social și logistic

De cealaltă parte, reprezentanții grupului KMG International au contestat vehement decizia de evacuare, invocând nu doar prejudicii comerciale, ci și riscuri majore pentru comunitate:

1. Impact social și locuri de muncă: Sistarea activității în stațiile vizate (inclusiv zona Soveja, aflată separat în litigiu) ar duce la concedierea a aproximativ 80 de angajați, afectați brusc de lipsa unui dialog constructiv din partea autorităților.

2. Servicii esențiale și siguranță publică: Benzinăriile funcționează ca hub-uri integrate, găzduind defibrilatoare SMURD în zonele Lăpușneanu și Far, terminale SelfPay, pompe AdBlue și puncte de alimentare strategice pentru flota regiei de transport public local (CT Bus).

3. Contribuții bugetare la nivel regional: Grupul reamintește că este al treilea cel mai mare contributor la bugetul de stat al României, având în ultimii 5 ani un impact în județul Constanța de 6,7 milioane USD în taxe locale și 25 milioane USD în taxe salariale pentru cele 2.300 de locuri de muncă generate în regiune.

4. Deschiderea spre dialog: Compania susține că a înaintat numeroase variante legale pentru continuarea activității, acuzând Primăria de refuzul oricărei forme de negociere și crearea unui dezechilibru concurențial.

Până la pronunțarea unor hotărâri definitive pe fond în noile dosare mutate parțial pe rolul instanțelor din Capitală, stațiile rămân funcționale, dar viitorul lor urbanistic rămâne sub semnul incertitudinii juridice.