Mesajul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție cu ocazia Zilei Justiției 2023

Rațiunea instituirii aniversării anuale a Zilei Justiției a fost celebrarea dăruirii profesionale a tuturor acelora implicați în administrarea și funcționarea unui serviciu public esențial al unui stat democratic, sistemul judiciar fiind ultima linie de apărare instituțională a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a valorilor statului de drept.

Acest prilej aniversar intervine în anul 2023 într-un context complicat și marcat de tensiune, venind deopotrivă dinăuntrul și din afara sistemului judiciar.

Cu doar câteva zile în urmă, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a sesizat Curtea Constituțională pentru a examina constituționalitatea unui proiect de lege de natură să producă un impact puternic asupra capacității sistemului judiciar de a-și îndeplini misiunea constituțională, legală și socială.

În afara unor argumente de natură constituțională și legală, a căror examinare revine exclusiv Curții Constituționale, consider că stabilitatea elementelor de statut al judecătorilor, cu eventualele corecții stabilite de Legiuitor în baza prerogativelor sale și cu respectarea regulilor și garanțiilor constituționale, reprezintă o chestiune fundamentală pentru respectarea principiului independenței judecătorului şi nu în ultimul rând pentru păstrarea atractivității carierelor din cadrul sistemului judiciar, atât pentru cei care ocupă în prezent astfel de funcții, cât și pentru tinerii juriști.

În același timp, în opinia noastră, este esențial ca starea de tensiune existentă în acest moment la nivelul sistemului judiciar să nu se răsfrângă în mod substanțial asupra drepturilor cetățenilor pe care îi deservim. Ca judecători ne revine obligația fundamentală de a proteja interesele legitime ale acestora, iar atitudinile și poziționările societății față de justiție, chiar și atunci când sunt de natură critică, trebuie primite cu deschidere, pentru a putea fundamenta direcțiile prioritare de modernizare și consolidare a justiției.

Dincolo de acest context imediat, am convingerea că orientarea dezbaterilor publice doar spre aspectele pecuniare ținând de statutul judecătorului ar fi total eronată, indiferent de perspectiva pe care am adopta-o. Problemele sistemului judiciar sunt extrem de complexe și au nevoie de o abordare multilaterală, pentru care dialogul și cooperarea loială între puterile statului sunt esențiale. Orice perturbare a echilibrului relativ în care s-a aflat sistemul judiciar va produce consecințe nu doar asupra judecătorilor sau a celorlalte categorii de personal din cadrul acestuia, dar, în egală măsură, asupra cetățenilor și a societății înseși.

Din aceste motive, cred că în interiorul sistemului judiciar avem nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de unitate, de coeziune și de echilibru, iar în cadrul arhitecturii constituționale a puterilor statului avem nevoie de încredere reciprocă și de deschidere față de argumentele prezentate de toate părțile implicate. Este premisa indispensabilă pentru identificarea unor soluții rezonabile și care se pot bucura de o largă acceptare, în interiorul sistemului judiciar și în societate în general.

A rezuma discuțiile privind viitorul sistemului judiciar la aspectele de natură financiară ar fi profund greșit față de societate și față de valorile statului de drept și ar fi totodată nedrept față de miile de profesioniști care și-au dedicat carierele serviciului public al justiției. De asemenea, o astfel de abordare ar contrazice realitatea faptică – și în anul care a trecut de la precedenta aniversare a Zilei Justiției, ca și în toți anii precedenți, acest serviciu public a continuat să funcționeze și să se modernizeze.

Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești și-au exercitat atribuția constituțională de înfăptuire a justiției și au menținut continuitatea acestui serviciu public esențial, contribuind, în cadrul rolului lor social, la evoluția democratică a societății înseși, progrese confirmate și prin ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Deși s-au confruntat cu acutizarea problemei cronice a supraîncărcării, judecătorii au continuat să-și administreze cauzele, să pronunțe soluții în conformitate cu legea, să se pregătească profesional, să se dedice aflării adevărului în cauzele instrumentate. Excepțiile, extrem de reduse ca număr în raport cu un volum de activitate de peste 3 milioane de dosare anual, nu fac decât să confirme capacitatea de autoreglare a sistemului și faptul că acesta funcționează ca un mecanism social normal, legat de evoluția societății din care face parte.

De aceea, în pofida contextului actual, cred că dedicația și efortul profesional al fiecărui judecător trebuie în continuare onorate și celebrate, nu doar de Ziua Justiției, ci în fiecare zi. Şi asta nu doar prin mesaje, dar prin măsuri concrete care să consolideze capacitatea instituțională a instanțelor judecătorești și să le dea judecătorilor posibilitatea de a-și valorifica pe deplin capacitățile profesionale din partea tuturor factorilor implicați în buna funcționare a justiției, fie ei din cadrul Puterii Judecătorești, a Legislativului sau a Executivului.

În același timp, trebuie să remarc contribuția esențială a magistraților-asistenți din cadrul instanței supreme, a grefierilor și a celuilalt personal auxiliar de specialitate, coloana vertebrală a oricărei instanțe judecătorești, profesii cu care împărțim zi de zi atât provocările profesionale cât și preocuparea pentru buna funcționare a profesiei și a sistemului judiciar în general.

Se cuvine să transmit aprecierea și respectul nostru profesorilor de drept, colegilor noștri procurori și avocați, consilierilor juridici și celorlalte profesii juridice, pentru rolul indispensabil care le revine în ceea ce privește funcționarea justiției.

Membrii tuturor acestor profesii își dedică an de an activitatea profesională realizării justiției. Fie că sunt parte a instituțiilor judiciare, a profesiilor liberale sau își desfășoară activitatea în cadrul unor entități private, ei reprezintă partea vie a sistemului judiciar, asigură progresul, profesionismul și evoluția acestuia.

Centrul de preocupare al sistemului judiciar nu rezidă însă în profesioniștii săi, este reprezentat de persoanele fizice şi persoanele juridice, care au nevoie de justiție pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile. Justiția nu este un serviciu public la care se apelează din plăcere, ci din necesitate, este ultima linie de apărare a libertăților fundamentale și ultima speranță a cetățeanului pentru a se restabili supremația legii și securitatea juridică.

Aceasta este în final responsabilitatea judecătorilor, procurorilor şi a  tuturor celor implicați în înfăptuirea justiției și tocmai din acest motiv este esențial să se asigure funcționarea eficientă a acestui serviciu public în parametri care să consolideze încrederea permanentă  în actul de justiţie.

La mulți ani de Ziua Justiției! La mulţi ani Justiţiei române! 

București, 2 iulie 2023

Președintele  Înaltei Curți de Casație Justiție, judecător Corina-Alina Corbu 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. 


Citește și