Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:32 15 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Lupta pentru Colecţia Dinu şi Sevasta Vintilă. Cum a vrut Mario Vintilă să restaureze operele de artă

ro

30 Sep, 2019 00:00 532 Marime text
Dincolo de procesul în sine prin care Mario Vintilă contestă deţinerea colecţiei de către muzeu şi solicită revocarea donaţiei în sine, este de menţionat că acesta a intentat şi alte acţiuni în instanţă împotriva autorităţilor muzeale.
 
Astfel, unul dintre aceste procese, deschis în anul 2010, era legat tot de starea Colecţiei Dinu şi Sevasta Vintilă, iar Mario Vintilă le cerea judecătorilor să oblige Muzeul Topalu şi Muzeul de Artă la restaurarea operelor de artă ce fac parte din colecţie.
 
Procesul s-a aflat iniţial pe rolul Secţiei Civile a Judecătoriei Hârşova şi, după cum se arată consemnat pe www.rolii.ro, prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamant (n.r. Mario Vintilă), acesta se referea la restaurarea lucrărilor de pictură şi grafică din colecţie.
 
Rolul de pârâţi în acest proces le-a revenit Muzeului Dinu şi Sevasta Vintilă din Topalu, precum şi Muzeului de Artă Constanţa. La instanţa din Hârşova, procesul a ajuns la un prim deznodământ în 2013, când judecătorii au respins acţiunea lui Mario Vintilă. Pentru a lua această decizie, magistraţii au admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, cu alte cuvinte, au concluzionat că Mario Vintilă nu avea calitatea legală de a face o solicitare de acest gen în faţa instanţelor de judecată.
 
Înainte însă ca instanţa să ajungă la această soluţie, pe parcursul judecării procesului la Hârşova, s-a arătat, conform celor consemnate pe www.rolii.ro, faptul că „procedura speciala  de restaurare a obiectelor de artă, impusă prin legea patrimoniului naţional, nu exclude controlul judecătoresc al acestui demers în toate etapele, inclusiv în ceea ce priveşte declanşarea acestuia“.
 
Astfel, s-a argumentat mai departe că „inadmisibilitatea unei acţiuni nu se stabileşte acordând întâietate unui demers administrativ în detrimentul celui juridic. Sarcina de conservare a lucrărilor de pictură şi grafică revine pârâtei (...), în calitate de beneficiar al donaţiei şi Muzeului de Artă Constanţa, în calitate de custode şi administrator de facto al colecţiei“.
 

Mario Vintilă, „nicio calitate vizavi de colecţia de artă“

 
„Orice decizie în ceea ce priveşte păstrarea, în bune condiţii, a lucrărilor donate este de competenţa Muzeului de Artă Constanţa, instituţie cu atribuţii în întreţinerea şi conservarea lucrărilor de artă de pe teritoriul judeţului Constanţa. Chiar dacă trebuie să respecte o anumită procedură atunci când realizează lucrări de restaurare a lucrărilor de artă, competenţa de a le executa revine beneficiarilor. În cazul de faţă, beneficiarii acestei donaţii sunt Muzeul Dinu şi Sevasta Vintilă din Topalu şi Muzeul de Artă Constanţa, în calitate de administrator“, potrivit sursei citate.
 
Judecătorii au mai argumentat că „reclamantul nu are nicio calitate (de proprietar, custode, administrator etc.) vizavi de colecţia de artă a cărei restaurare o cerere, ci doar un eventual interes. Însă acest lucru nu îl îndreptăţeşte să se considere calificat activ procesual pentru a solicita autorizarea sa de a efectua lucrările de restaurare“.
 
Această hotărâre de la Hârşova a fost menţinută şi de către judecătorii din Constanţa, care au respins calea de atac promovată de Mario Vintilă.
 
În paralel cu acest proces, astfel cum am arătat în ediţiile anterioare ale cotidianului nostru, se desfăşoară încă procesul pentru revocarea donaţiei, revocare solicitată de Mario Vintilă. În prezent, cazul a ajuns în atenţia judecătorilor gălăţeni, după ce Curtea Supremă a admis cererea de strămutare formulată de Mario Vintilă.
 
Citeşte şi:

De ce se tot (re)judecă procesul pentru Colecţia Dinu şi Sevasta Vintilă. Ultima decizie a instanţei


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii