Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:25 17 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Legături cu Nicuşor Constantinescu, Radu Mazăre şi retrocedări aparent ilegale Cine sunt judecătorii care fac parte din Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României

ro

31 Aug, 2019 00:00 1957 Marime text
Au fost aleşi cei cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României care vor intra în alcătuirea Biroului Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României din data de 10 noiembrie 2019. Ce cinci magistraţi sunt:
 
Adina Georgeta Nicolae – judecător la Secţia I civilă
 
Grigoraş Nina Ecaterina – judecător la Secţia I civilă
 
Elisabeta Roşu – judecător la Secţia a II-a civilă
 
Adrian Remus Ghiculescu – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
 
Simona Cîrnaru – judecător la Secţia penală
 
Simona Cîrnaru face parte din completul care judecă apelul în dosarul Campusului Henri Coandă, unde Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, aflat în prezent în detenţie, este acuzat de luare de mită şi de fals în declaraţii (trei infracţiuni). Amintim că, în prezentul dosar, în primă instanţă, pe data de 28 iunie 2018, judecătorii Simona Cristina Neniţă, Anca Mădălina Alexandrescu şi Daniel Grădinaru, toţi magistraţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, au decis schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina lui Alexandru Mazăre (inculpat în dosar) din trei infracţiuni de fals în declaraţii (…) în infracţiunea de fals în declaraţii. Ulterior, completul de judecată a decis condamnarea lui Alexandru Mazăre (...) la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală. În continuare, judecătorii au decis achitarea lui Alexandru Mazăre sub aspectul infracţiunii de complicitate la luare de mită. Instanţa a decis că fapta de care este acuzat fratele lui Radu Mazăre nu există.
 
În continuare, tot în acest dosar, omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost achitat sub aspectul infracţiunii de dare de mită, după ce judecătorii au concluzionat că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege“.
 
Conform datelor oficiale, în cazul fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Ştefan Mazăre, Curtea Supremă a schimbat încadrarea juridică a faptelor din trei infracţiuni de fals în declaraţii (…) în infracţiunea de fals în declaraţii. În continuare, magistraţii au decis condamnarea lui Radu Mazăre (...) la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală. Instanţa a mai decis achitarea fostului primar al municipiului Constanţa sub aspectul infracţiunii de luare de mită. În acest caz, instanţa a decis că fapta de care este acuzat Radu Mazăre nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.
 
În continuare, cei trei judecători au decis ridicarea măsurii asigurătoare a sechestrului, instituit prin ordonanţa din data de 28.03.2016, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor Alexandru Mazăre şi Radu Ştefan Mazăre. „Ridică măsura asigurătoare a sechestrului, instituit prin ordonanţa din 11.04.2014, asupra sumelor de 18.550 de euro şi 114 dolari USA ridicate de la inculpatul Mazăre Radu Ştefan cu ocazia percheziţiei domiciliare“, potrivit minutei judecătoreşti. În prezenta cauză, Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern au fost reţinuţi preventiv pe o durată de 24 de ore începând de la data de 8.04.2014 până la data de 9.04.2014.
 

Dosarul care a cutremurat CJC

 
Mai departe, judecătoarea Simona Cîrnaru a făcut parte şi din completul care s-a pronunţat definitiv în dosarul directorilor din Consiliul Judeţean Constanţa. Amintim că în prezenta cauză au mai fost condamnaţi în primă instanţă, la Curtea de Apel Bucureşti, directori din Consiliul Judeţean Constanţa, dar şi oameni de afaceri. În total, instanţa din capitală a dictat în dosar peste 70 de ani de închisoare.
Ulterior, completul de la Înalta Curte (din care a făcut parte şi Simona Cîrnaru) a micşorat pedepsele aplicate de Curtea de Apel Bucureşti, în primă instanţă. În final, Nicuşor Daniel Constantinescu a fost condamnat definitiv în prezenta cauză la zece ani de închisoare.
 

25 de hectare din zona Brătianu - Anadalchioi, retrocedate

 
Tot Simona Cîrnaru a avut în atenţie, pentru scurt timp, şi dosarul privind retrocedarea a 25 de hectare din zona Brătianu - Anadalchioi. După câteva termene, cauza a fost declinată spre soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, unde se află şi în prezent. În acest dosar, Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, a fost audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie, el fiind citat în calitate de martor.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii arată că, „la data de 22 octombrie 2009, inculpatul Simu Horia, printr-un intermediar, a achiziţionat drepturile litigioase ce priveau o suprafaţă de teren situată în municipiul Constanţa, preţul cesiunii fiind de 700.000 de euro“.
 
„De la acea dată, inculpatul Simu Horia a iniţiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale şi prin intermediul unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul unor instituţii publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obţinerea despăgubirilor prin intervenţia acestora la nivelul autorităţilor implicate în procedura de retrocedare. Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpaţii Dumitrean Crinuța Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoș, Teodorescu Cătălin Florin şi Marko Atilla Gabor, în calitate de preşedinte, respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente) şi a altor prevederi legale, au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horațiu, prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 25 de hectare situat în municipiul Constanţa (zona Brătianu - Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 de euro (35 de euro/mp), echivalentul a 37.243.500 de lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului, respectiv cu suma de 7.715.000 de euro, echivalentul a 32.838.126 de lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu obţinerea unui avantaj patrimonial de către inculpatul Simu Horia şi alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de 32.209.990,76 de lei“, potrivit DNA.
 
Oricare va fi decizia Curţii de Apel Bucureşti, aceasta va putea fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii