Jaful carburantului de la Aeroportul Kogălniceanu ajunge la Curtea de Apel Constanța. Condamnări pe fond

• La data de 17 septembrie 2026, Judecătoria Constanța a pronunțat o sentință maraton (Hotărârea nr. 893/2026), prin care a aplicat pedepse drastice, diferențiate în funcție de rolul fiecăruia și starea de recidivă

 
O presupusă rețea infracțională bine organizată, specializată în furtul sistematic de carburant din vagoanele-cisternă ale trenurilor de marfă care tranzitau județul Constanța, dar și din rezervoarele Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”, a primit o primă lovitură din partea justiției. Dosarul mamut, înregistrat sub numărul 26029/212/2024, a trecut de faza de fond la Judecătoria Constanța și s-a mutat oficial pe rolul Curții de Apel Constanța, unde apelurile declarate de inculpați vor fi dezbătute la data de 3 decembrie 2026 (complet C. 3 A).
 
Cazul scoate la iveală detalii uluitoare despre un mecanism infracțional derulat în primăvara anului 2024, în care au fost angrenați recidiviști, un inginer constructor (manager de proiect pe un șantier din aeroport), femei folosite drept „antemergător” pentru evitarea filtrelor de poliție și intermediari din rețeaua de distribuție a combustibilului furat.
 
Mii de litri de motorină și benzină, goliți din trenuri cu folii din plastic și bidoane de zeci de litri
 
Conform anchetatorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, membrii grupării acționau de la adăpostul nopții în stațiile C.F. Mircea Vodă, Nicolae Bălcescu sau direct pe traseul de rulare al garniturilor de marfă încărcate cu combustibil care se deplasau pe ruta Agigea Nord – Mogoșoaia / Țăndărei.
Modul de operare era pe cât de ingenios, pe atât de periculos: suspecții urcau pe vagoanele cisternă în timpul staționării sau încetinirii trenurilor, rupeau sigiliile de siguranță, racordau folii masive din plastic (de până la 15 metri lungime) pe post de jgheaburi și scurgeau miile de litri de motorină și benzină direct în recipiente din plastic de 60 și 80 de litri depozitate la marginea canalelor sau pe câmp.
 
Urmele infracționale erau șterse rapid: bidoanele pline erau încărcate în autoturisme (precum un Volkswagen Passat) sau autoutilitare cu benă, transportate la garaje clandestine din municipiul Constanța sau Năvodari și vândute la prețuri derizorii (aproximativ 5 lei/litru) unor firme de transport, depozite de curierat sau persoane fizice.
 
Jaful de la Aeroportul Kogălniceanu: Inginerul de șantier care a vândut combustibilul din rezervoare
 

Una dintre cele mai grave ramificații ale dosarului vizează devalizarea rezervorului de combustibil din incinta Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu” Constanța, aflat la acea vreme în proces de reabilitare.
 
Inculpatul Anatol Radu Stănescu, inginer constructor și manager de proiect, a fost trimis în judecată pentru instigare la furt calificat. Profitând de funcția sa și având cunoștință că un rezervor subteran din aeroport urma să fie dezafectat, acesta le-a cerut subalternilor să scoată motorina (o cantitate uriașă de 5.942,5 litri) în zilele de 21, 22 și 23 mai 2024 și să o vândă la prețul de 2 lei/litru unui subcontractor, banii fiind direcționați către el.
 
Scoaterea combustibilului s-a făcut cu autoutilitara condusă de inculpatul Remus Bulgaru (care nu deținea permis de conducere), fiind folosite recipiente cubice de o tonă puse la dispoziție de cumpărător, sub pretextul executării unor sarcini de serviciu.
 
Pedeapsă după pedeapsă: Sentința dură pronunțată pe fond
 
La data de 17 septembrie 2026, Judecătoria Constanța a pronunțat o sentință maraton (Hotărârea nr. 893/2026), prin care a aplicat pedepse drastice, diferențiate în funcție de rolul fiecăruia și starea de recidivă:

• Florin Moga (recidivă postexecutorie): condamnat la 5 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru furt calificat în formă continuată.
• Alexandru Bodron (recidivă postexecutorie): condamnat la 5 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru furt calificat în formă continuată. A fost achitat pentru infracțiunea de conducere fără permis, dovedind că deținea un permis de conducere valabil eliberat de autoritățile din Marea Britanie.
• Remus Bulgaru (recidivist): condamnat la 2 ani și 6 luni pentru furt și 1 an pentru conducere fără permis. Instanța i-a revocat suspendarea unei pedepse anterioare de 1 an și 2 luni oferită de Judecătoria Măcin, rezultând o pedeapsă finală de 4 ani de închisoare cu executare (a beneficiat de reducerea limitelor ca urmare a unui denunț formulat într-un alt dosar conform Legii 682/2002).
• Anatol Radu Stănescu (inginerul de la aeroport): condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 2 ani pentru instigare la furt calificat, fiind obligat la 120 de zile de muncă în folosul comunității la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța sau Primăria Constanța.
• George Ion: condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pe un termen de supraveghere de 3 ani și 120 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Mircea Vodă sau AJOFM Medgidia.
• Bianca Mădălina Radu (cea care a jucat rolul de „antemergător” cu mașina pentru a verifica dacă există filtre de poliție pe traseu): condamnată la 2 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere și 120 de zile de muncă în folosul comunității.
• Cristian Dumitru (zis „Bivolul”, unul dintre liderii grupării): procesul penal împotriva acestuia a încetat ca urmare a decesului său survenit într-un accident rutier la data de 12 iulie 2025.

 

Instanța a dispus totodată confiscarea zecilor de bidoane de 60 și 80 de litri, a foliilor din plastic folosite la furturi, precum și a plăcuțelor cu numere de înmatriculare străine folosite pe mașinile de transport.
 
Bătălia finală se dă în luna decembrie la Curtea de Apel
 
Nedeclarându-se mulțumiți de condamnările primite, inculpații Florin Moga, Alexandru Bodron, Anatol Radu Stănescu și Remus Bulgaru au declarat apel în perioada 21–24 septembrie 2026.
 
Dosarul a fost înregistrat oficial la Curtea de Apel Constanța pe 20 octombrie 2026. Până la termenul din 3 decembrie 2026, majoritatea inculpaților condamnați la pedepse cu executare se află sub măsura preventivă a controlului judiciar (măsură menținută de instanță inclusiv cu obligarea purtării permanente a unui dispozitiv electronic de supraveghere / brățară GPS în cazul lui Remus Bulgaru).
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Rapperul american Wiz Khalifa contestă condamnarea din România! Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța