Iulia Motoc, aleasă într-o înaltă funcție la Curtea Penală Internațională

Iulia Motoc a anunțat pe rețelele sociale că a fost aleasă în funcția de Președinte al Secției de Cameră Preliminară a Curții Penale Internaționale (CPI), începând cu data de 21 martie 2026, pentru un mandat de un an.

Aceasta a subliniat că, pe lângă această nouă responsabilitate, va continua să îndeplinească și funcția de președinte al Camerei Preliminare I (PTC I). Iulia Motoc și-a reafirmat angajamentul față de înfăptuirea justiției internaționale și consolidarea statului de drept la nivel global.

 „Sunt onorată să vă împărtășesc faptul că am fost aleasă în funcția de Președinte al Secției de Camera Preliminară a Curții Penale Internaționale, începând cu data de 21 martie, pentru un mandat de un an. În paralel cu această responsabilitate, voi continua să exercit funcția de președinte al Camerei Preliminare I (PTC I). Rămân dedicată înfăptuirii justiției internaționale și consolidării statului de drept la nivel global”, a scris Iulia Motoc pe Facebook.

Iulia Motoc a fost numită judecătoare la Curtea Penală Internațională pe 11 martie 2024 pentru un mandat de nouă ani, fiind repartizată la Secția Preliminară.


Înainte de a-și începe mandatul la CPI, Iulia Motoc a fost judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (2013-2023) și judecătoare la Curtea Constituțională a României, între 2010-2023, numită de către Senat. A ocupat funcția de Raportor Special al ONU privind crimele împotriva umanității și crimele de război din Republica Democrată Congo. Motoc este membră a Institutului de Drept Internațional. 

„În calitate de judecător la Curtea Constituțională a României și judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, judecătoarea Motoc s-a ocupat de cazuri grave și complexe, inclusiv cele care implicau corupție, violență sexuală, genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Un exemplu este cazul Drelingas împotriva Lituaniei și cazuri care implică state, precum Ucraina și Țările de Jos împotriva Rusiei, Chiragov și alții împotriva Armeniei și Sargsyan împotriva Azerbaidjanului. Judecătoarea Motoc are o vastă experiență în diferite sisteme juridice. A fost membră și vicepreședintă a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, care examinează dreptul la viață, disparițiile forțate și alte încălcări în masă ale drepturilor omului care intră, de asemenea, în jurisdicția CPI. A fost membră și președintă a Subcomisiei ONU pentru Promovarea și Protecția Drepturilor Omului. De asemenea, este coautoare a raportului ONU privind consimțământul liber, prealabil și informat al popoarelor indigene și a Principiilor directoare ale ONU privind sărăcia extremă”, se arată în descrierea biografică de pe site-ul CPI.

Judecătoarea Motoc este licențiată în Drept (Facultatea de Drept, Universitatea din București (1989). Aceasta a obținu și o diplomă de master (1991) și doctorat (1996) în drept internațional de la Universitatea Paul Cézanne, Aix-Marseille III. De asemenea, a obținut un doctorat în filosofie de la Universitatea din București (1999) și a fost cercetător senior la Facultatea de Drept a Universității din New York (2003-2004) și la Facultatea de Drept a Universității Yale (2004-2007). A fost profesor invitat la mai multe instituții, inclusiv Institutul Universitar European din Florența, Universitatea Paris I și Academia de Drept Internațional de la Haga.

Este autoarea a peste 80 de publicații.