ICCJ judecă astăzi contestațiile în dosarul „Fabrica de moșteniri” privind prelungirea arestării preventive

Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală are astăzi, 6 octombrie 2025, pe rol dosarul nr. 528/36/2025, cunoscut opiniei publice sub denumirea de „Fabrica de moșteniri”.

În fața completului condus de judecătoarea Valerica Voica, alături de magistratul Adrian Glugă, se judecă contestațiile formulate de inculpații Camelia Bulgaru, Steluța Neagu, Viorica Stoian și Virgil Vlad față de măsura arestării preventive dispuse în cauză. Contestator este și DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța, iar printre intimați figurează inculpata Nicoleta Pascale.

Dosarul vizează activitatea infracțională a unei grupări organizate, destructurate de DIICOT și BCCO Constanța, care ar fi conceput un mecanism complex de trafic de persoane, falsuri și tranzacții imobiliare frauduloase prin care vârstnici aflați în situații vulnerabile ar fi fost deposedați de locuințe.

În acest caz, în luna septembrie, Înalta Curte a dispus plasarea în arest la domiciliu a executorului judecătoresc Vasile Deacu și a lui Marinel Neagu, în timp ce Viorica Stoian și Virgil Vlad au rămas sub imperiul arestului preventiv, iar alți inculpați – printre care notari și persoane interpuse – se află sub control judiciar.

Astăzi, instanța supremă analizează solicitările privind prelungirea arestării preventive, în baza art. 234 Cod procedură penală, în cadrul unei contestații depuse de inculpați și de DIICOT.

Dosarul Fabrica de Moșteniri!

Amintim că la data de 11 septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât ca Deacu Vasile și Neagu Marinel să fie plasați în arest la domiciliu. 

Astfel, în cauză, Viorica Stoian și Vlad Virgil au rămas sub imperiul măsurii în arestării preventiv, în timp ce executorul judecătoresc Vasile Deacu, Marinel Neagu, Steluța Neagu, Nicoleta Pascale, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru au rămas în arest la domiciliu. Sub control judiciar se află Florența Lăcrămioara Stoica, notarul Joița Botezatu, George Mavroian, Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai precum și Ștefan Bulgaru.
 
Reamintim că polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța, au documentat în cauza denumită generic „fabrica de moșteniri”,  activitatea infracțională a 13 persoane (5 bărbați și 8 femei), două dintre acestea având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc,  cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu,  fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
 
Din probele administrate în cauza a rezultat că,  începând cu vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, de 48 de ani, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate, le-ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea  în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces).

Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o persoană cercetată, ar fi fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.

În  cursul anului 2018,  aceeași persoană cercetată, de 48 de ani, ar fi inițiat și constituit împreună cu alte două persoane cercetate (una notar public și cealaltă executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura, ulterior, operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.

Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau  sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente, situate în municipiul Constanța.

Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.

Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.

Această aparență ar fi îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
 

În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie ar fi falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.

Prin aceste demersuri, s-ar fi urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali.

O asemenea situație ar fi fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care ar fi fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.
 
În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unei alte persoane cercetate, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false (ex.: contracte de împrumut întocmite cu date nereale).

În acest mod, executorul judecătoresc și-ar fi încălcat în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării.
 
Ulterior, după ce persoanele cercetate deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea ar fi fost vândute, unor cumpărători de bună-credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire.

În același scop, anumiți membri ai grupării de criminalitate organizată și-ar fi pus la dispoziție conturile bancare în care ar fi fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.
 
În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, 8 iulie, au fost descoperite și ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și: 

Anunț important de la ÎCCJ, în dosarul „Fabrica de Moșteniri”!Executorul judecătoresc Vasile Deacu, plasat în arest la domiciliu – Iată decizia magistraților (MINUTA)

Decizia magistraților este așteptată cu interes, având în vedere gravitatea acuzațiilor și amploarea rețelei infracționale investigate.