Foști primari ai comunei Văcăreni, județul Tulcea Sterian Gherghișan și Costel Neagu, dați în judecată pentru recuperarea unui prejudiciu de sute de mii de lei

 

 
Sterian Gherghișan și Costel Neagu, foști primari ai comunei Văcăreni, județul Tulcea, au fost dați în judecată de actuala conducere, respectiv UAT Văcăreni și Consiliul Local Văcăreni prin primar.
 
La doi ani după deschiderea procesului la Tribunalul Tulcea, instanța a soluționat litigiul în ședința din 30 aprilie a.c., obligând foștii edili la plata către reclamanți a sumei de 337.917,47 lei (303.644,23 lei + 34.237,24 lei dobândă) şi suma de 49.797,65 lei, reprezentând majorări de întârziere aferente.
 
MINUTA
„Soluția pe scurt: Hotărâre 30.04.2025 Respinge excepţia prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către pârâți, ca nefondată. Respinge excepția lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Neagu Costel, ca nefondată. Admite excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului Consiliul Local Văcăreni. Admite acţiunea. Obligă pârâţii să plătească reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Văcăreni suma de 337.917,47 lei (303.644,23+34.237,24 dobândă) şi suma de 49.797,65 lei, reprezentând majorări de întârziere aferente. Cu apel în 10 de zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Tulcea. Pronunţată azi 30.04.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotărâre  595/2025  30.04.2025”
 
Pârâții au atacat decizia la Curtea de Apel Constanța, care este așteptată să stabilească primul termen de judecată.


 
Un contract semnat în 2011 și reziliat în 2016

 
Potrivit datelor din hotărârea nr. 595/30.04.2025, publicată pe ReJust, sumele reprezintă un prejudiciu provocat reclamanților prin rezilierea contractului de finanțare nerambursabilă nr. 383/N/06.07.2011, încheiat între UAT Comuna Văcăreni și Administrația Fondului pentru Mediu.
 
La acea dată, primarul comunei Văcăreni era Sterian Gherghișan.
 
Contractul a avut ca obiect îmbunătățirea calității mediului în localitatea Văcăreni, avea o durată de realizare de 12 luni, iar valoarea totală era de 449.549,73 lei.
 
În vara anului 2016, când viceprimarul Costel Neagu exercita atribuțiile de primar, AFM a solicitat rezilierea contractului de finanțare, recuperarea sumelor și a dobânzilor aferente pentru nerealizarea proiectului în termenul prevăzut.
 

Sentința Tribunalului București
 
„Prin sentinţa civilă nr. ####/17.10.2019, Tribunalul Bucureşti a constatat rezilierea contractului de finanţare, reclamanta fiind obligată la restituirea sumei de 337.917,47 lei (303.644,23+34.237,24 dobândă), dar şi penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere până la data restituirii. Hotărârea Tribunalului Bucureşti a rămas definitivă prin respingerea recursului ca nefondat în baza deciziei nr. ####/04.12.2020.
 
Au mai susţinut reclamanţii că la data de 05.04.2023 a fost emis procesul-verbal nr. 1 privind calculul majorărilor prevăzute de sentinţa civilă nr. ####/17.10.2019, în sumă de 727.348,7 lei. Instituţia a achitat prejudiciul prin ordinul de plata nr. 79/27.12.2022 prin care a fost plătită suma de 235.762,76 lei, iar prin ordinul nr. 79/16.02.2023, a fost plătită suma de 67.881,47 lei. Prin urmare, domnul ########## ####### şi domnul ##### ###### care au deţinut succesiv mandatul de primar pe perioada derulării contractului de finanţare nerambursabilă, nu au urmărit şi remediat deficienţele constatate în legătură cu desfăşurarea contractului, motiv pentru care sunt răspunzători pentru prejudiciul cauzat reclamantei.”
 
Sterian Gherghișan a invocat prescrierea faptei
 
În apărare, Sterian Gherghișan a invocat Decizia ICCJ RIL nr. 16/2016, art. 254 alin. 1, art. 268 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, art. 211 lit. c din Legea nr. 62/2011.
 
În baza acestor dispoziții, pârâtul a susținut că fapta s-a prescris, având în vedere că data producerii pagubei este cea la care a fost depusă ultima cerere de plată, respectiv 19.09.2012, în acest sens termenul de prescripție de trei ani de la data producerii pagubei împlinindu-se.
 
„Ca urmare a derulării contractului de lucrări, pârâtul a întocmit și depus la Administrația Fondului pentru Mediu patru cereri de tragere însoțite de documentele justificative (autorizații, certificate de atestare fiscală, autorizații de construire, dispoziții de constituire a comisiei de recepţie, procese-verbale de recepţie preliminară, facturi fiscale, situații de lucrări, dispoziții de șantier etc.), în vederea decontării sumelor stabilite conform graficului de finanțare nerambursabilă. Aceste documente, precum și procesele-verbale de recepție preliminară au fost întocmite, verificate și modificate (actualizate) conform cerințelor - capitole și subcapitole de cheltuieli eligibile la contractul de finanțare nerambursabilă încheiat cu AFM București.
 
A mai menţionat pârâtul că, deși a solicitat decontarea cererilor de tragere, prin adresa nr. 177797/29.05.2013 provenind de la AFM București, a fost încunoștiințat că „în ședința din 30.04.2013 Comitetul Director al AFM a luat decizia suspendării depunerii cererilor de tragere aferente tuturor contractelor aflate în derulare corespunzătoare categoriilor de proiecte c), d), f), g), h), i), q) şi r) așa cum sunt prevăzute în OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, această măsură operând până la 31.12.2013”.
 
Pârâtul a mai arătat că întârzierea în executarea proiectului asumat nu îi poate fi imputabilă, întrucât în perioada #########, au făcut nenumărate solicitări și a adus la cunoştință AFM despre remedierea lucrărilor și întocmirea documentelor necesare.”
 
Costel Neagu a invocat lipsa calității procesuale pasive
 
„Pe cale de excepţie, pârâtul a mai invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa arătând că, calitatea procesuală reprezintă identitatea dintre părțile procesului și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. În petitul acţiunii introductive, reclamanta UAT Comuna Văcăreni a solicitat (fără a se preciza dacă în solidar cu pârâtul ########## ####### sau de la fiecare pârât în parte) obligarea la plata sumei totale de 1.065.266,17 lei ca urmare a încheierii contractului de finanțare nerambursabilă nr. 383/N/06 iulie 2011 între UAT Comuna Văcăreni cu Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi a contractului de lucrări nr. 37/03 octombrie 2011, între UAT Comuna Văcăreni şi S.C. ######## S.R.L., ambele contracte semnate de primarul în funcţie la acel moment, pârâtul ########## #######, s-ar naşte în sarcina sa o obligaţie către UAT Comuna Văcăreni, generată de faptul că „prin notificarea înregistrată sub nr. 36256/13.06.2016 AFM a constatat că nu au fost remediate deficienţele invocate prin notificările nr. 1/13.01.2016, nr. 2/26.01.2016, nr. 17684/04.03.2016, motiv pentru care a dispus sistarea temporară a utilizării finanțării şi rezilierea unilaterală a contractului cu recuperarea sumelor virate către beneficiar”.
 
Aceste solicitări pentru remedierea deficienţelor au fost comunicate în perioada în care a avut calitatea de reprezentant legal al UAT Comuna Văcăreni.”
 
Costel Neagu a arătat că, la alegerile locale din 5 iunie 2016, primarul ales al comunei Văcăreni a fost Stoica Ștefan, care a obținut peste 50% din voturi.
 
Pârâtul a mai învederat că din momentul depunerii jurământului prevăzut de dispozițiile art. 150 din Codul Administrativ, din luna iunie 2016 și până la alegerile locale din 2020, primarului ales îi revenea sarcina de a remedia „eventualele inadvertenţe în funcţionarea administraţiei publice locale a UAT Comuna Văcăreni”.
 
„A mai susţinut pârâtul că rezilierea contractului de finanțare dintre AFM şi UAT Comuna Văcăreni nu-i este imputabilă întrucât nu avea calitatea de primar, ci era doar preşedintele Comisiei desemnate de primarul ########## #######. Afirmaţia formulată de către UAT Comuna Văcăreni, potrivit cărora deficienţele au fost realizate în anul 2016, în timpul mandatului de primar interimar al pârâtului este o falsă logică întrucât la acel moment pârâtul reprezenta entitatea juridică în procesele promovate de S.C. ######## S.R.L. contra U.A.T. Văcăreni pentru plata cuvenită serviciilor prestate şi neachitate încercând să evite producerea altor prejudicii în patrimoniul unității administrativ -teritoriale.”
 
Ce a reținut Tribunalul cu privire la prescrierea faptei
 
„În mod evident, titularii acţiunii în răspunderea civilă întemeiată pe art. 254 din Codul Muncii pentru recuperarea prejudiciului constând în sumele plătite către Finanțatorul Administrația Fondului pentru Mediu era primarul U.A.T. Văcăreni în funcţie la data încheierii contractului de finanţare nerambursabilă nr. 383/N/06.07.2011-pârâtul ########## #######, respectiv la data formulării solicitărilor privind remedierea deficienţelor constatate de către Administraţia Fondului pentru Mediu în legătură cu desfăşurarea contractului de finanţare nerambursabilă -pârâtul ##### ###### în calitate de primar al comunei Văcăreni în perioada 12.11.2013-05.06.2016.
 
Tribunalul constată că producerea pagubei a avut loc la data rămânerii definitive a sentinței civile nr. ####/17.10.2019 în dosarul nr. #####/3/2016* a Tribunalului Bucureşti, respectiv data de 05.11.2020, astfel cum rezultă din copiile legalizate depuse la dosar de către Curtea de Apel București.
 
S-a considerat că acesta este momentul la care s-a obiectivizat producerea pagubei, unitatea administrativ teritorială intrând în posesia tuturor informaţiilor necesare promovării unei acţiuni în răspundere patrimonială împotriva persoanelor prezumtiv vinovate de producerea prejudiciului.
 
Cu alte cuvinte, anterior rămânerii definitive a sentinței civile mai sus-menționate, paguba nu era produsă.
 
În acest context, având în vedere data sesizării instanţei prin e-mail cu cererea de chemare în judecată, respectiv 03.11.2023, tribunalul apreciază ca fiind nefondată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.”
 
Ce a reținut Tribunalul cu privire la lipsa calității procesuale pasive a lui Costel Neagu
 
Din reglementarea dispozițiilor de primar prevăzute la Codul administrativ, art. 155, „rezultă în mod cert că primarul exercită funcții de administrare în sensul celor enumerate la art. 2532 pct. 3 din Codul civil, astfel că, primarul are atribuția de a iniția măsuri pentru realizarea proiectelor în termenul prevăzut şi recuperarea pretinsului prejudiciu, chiar dacă nu acesta este persoana care a creat prejudiciul în bugetul local prin exercitarea nelegală a unor atribuții ale sale.
 
Prin urmare, față de considerentele arătate, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, invocată de acesta, față de situația de fapt expusă și prevederile legale enunțate.”
 
Ce a reținut instanța în legătură cu fondul cauzei
 
Instanța a constatat că prin neaplicarea dispozițiilor legale ale art. 254 din Codul Muncii, respectiv art. 84 și 85 din Legea nr. 188/1999, în patrimoniul UAT Comuna Văcăreni s-a creat un prejudiciu ce se cuvine a fi reparat.
 
„ În speţă, tribunalul, analizând întreg materialul probatoriu, reţine faptul că sunt îndeplinite toate condiţiile răspunderii patrimoniale a pârâţilor - ########## ####### în calitatea de primar al comunei Văcăreni până la data de 12.11.2013 şi ##### ###### în calitate de primar al comunei Văcăreni în perioada 12.11.2013-05.06.2016 - pentru prejudiciul suferit de această entitate ca urmare a neîndeplinirii de către pârâţi în mod corespunzător a obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina lor privind remedierea deficienţele constatate de către Administraţia Fondului pentru Mediu în legătură cu desfăşurarea contractului de finanţare nerambursabilă nr. 383/N/06.07.2011.
 
Fapta salariaţilor prin care produce un prejudiciu material angajatorului trebuie apreciată ca ilicită prin prisma obligaţiilor sale de serviciu, iar în cauză pârâţii având la data săvârşirii faptelor atribuții de organizare, gestiune și control, aveau obligaţia de a lua măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor constatate în legătură cu desfăşurarea contractului de finanţare nerambursabilă, fiind răspunzători pentru prejudiciul cauzat instituţiei reclamante.
 
Fapta ilicită a pârâţilor există şi a fost săvârşită cu vinovăţie, cel puțin sub forma culpei, a neglijenţei în exercitarea atribuţiilor legale, iar prejudiciul este unul cert, nereparat constând în lipsirea reclamantei de suma care a fost achitată ca urmare a pronunțării sentinţei civile nr. ####/17.10.2019 pronunțată în dosarul nr. #####/3/2016* a Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. #### din 05.11.2020 a Curții de Apel Bucureşti.”
 
Două condamnări pe numele lui Sterian Gherghișan
 
Reamintim că în noiembrie 2013, Sterian Gherghișan, aflat atunci în timpul celui de-al treilea mandat de primar al comunei Văcăreni, județul Tulcea, a fost condamnat de Curtea de Apel Constanța la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, fiind astfel menținută măsura aplicată de Judecătoria Măcin.
 
Edilul a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, care l-au acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incorecte care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi fals intelectual, în formă continuată.
 
Potrivit DNA, în cursul anului 2008, „inculpatul Gherghișan Sterian, în calitate de primar al comunei Văcăreni, județul Tulcea și de reprezentant al Consiliului Local Văcăreni, a solicitat A.P.I.A. – Centrul Județean Tulcea o cerere pentru acordarea de fonduri F.E.G.A., pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2008, în care a menționat, în mod nereal, că unitatea administrativă Consiliul Local Văcăreni utilizează 445,53 ha pășune, deși dreptul de folosință pentru această categorie de terenuri era doar pentru 176 ha“. „În susținerea cererii sale, inculpatul a prezentat două adeverințe care conțineau date inexacte și pe care le-a semnat în calitate de primar. În această modalitate, Consiliului Local Văcăreni a încasat pe nedrept suma de 60.339,68 lei, reprezentând valoarea subvenției încasate necuvenit pentru suprafața de teren declarată în plus. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Tulcea s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 99.742,91 lei (echivalentul a aproximativ 23.539 euro), reprezentând întreaga sumă acordată Consiliului Local Văcăreni în cursul anului 2009.“
 
Ulterior, în iunie 2014, Curtea de Apel Constanța a respins cererea de revizuire formulată de Sterian Gherghişan în dosarul în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare condiţionată.
 
Prin decizia penală nr. 162 din 25.02.2020, Curtea de Apel Constanța l-a condamnat pe același Sterian Gherghișan la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare și interzicerea, atât în timpul cât și pe o perioadă de 2 ani de la executarea pedepsei închisorii, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea–credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
 
În această speță au fost implicați și Ion Niță și Rodica Bâlea, care au primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea–credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
 
Mai multe detalii vizavi de decizia definitivă a Curții de Apel Constanța găsiți AICI.
 
Potrivit comunicatului DNA din 8 august 2017, se reține:
„În perioada 2009-2014, inculpații Niță Ion, Bâlea Rodica și Gherghișan Sterian au depus cu rea credință la autoritățile competente (A.F.I.R. și A.P.I.A.), mai multe documente false (adeverințe, contracte de arendare, etc.), în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul Măsurii 112 – „Instalarea tinerilor fermieri” și a schemelor unice de plată, pentru suprafețe de teren pe care nu le dețineau în realitate.
De menționat este faptul că, inculpatul Gherghișan Sterian a depus documentele respective (care vizau suprafețe de teren pe care le exploata chiar el, în calitate de arendaș) pe numele unei alte persoane.
În același context, la data de 25 iulie 2011, inculpatul Gherghișan Sterian, în calitate de primar al comunei Văcăreni, județul Tulcea, a atestat împrejurări neadevărate în cuprinsul unei adeverințe, în sensul că persoana în numele căreia a depus documentele la A.P.I.A. ar fi utilizat o suprafață de teren de 54,2 ha.
În vederea recuperării prejudiciului produs prin obținere în mod injust de sume în cadrul măsurii „Instalarea tinerilor fermieri”, A.F.I.R. a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma totală de 311.335,88 lei din care: 101.671,20 lei, reprezentând contravaloarea finanțării acordate inculpatului Niță Ion, 105.906 lei, reprezentând contravaloarea finanțării acordate inculpatei Bâlea Rodica și 103.758,68 lei, reprezentând contravaloarea finanțării acordate persoanei în numele căreia inculpatul Gherghișan Sterian a depus documentația pentru finanțare.
În vederea recuperării prejudiciului produs prin obținere în mod injust de sume în cadrul schemelor unice de plată, A.P.I.A. a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma totală de 601.666,28 lei din care: 175.947,10 lei reprezentând contravaloarea sprijinului financiar acordat inculpatului Niță Ion în campaniile 2010, 2011, 2013 și 2014, 257.359,66 lei reprezentând contravaloarea sprijinului financiar acordat inculpatei Bâlea Rodica în campaniile 2010, 2011, 2012 și 2013 și 168.359,52 lei reprezentând contravaloarea sprijinului financiar acordate persoanei în numele căreia inculpatul Gherghișan Sterian a depus documentația pentru finanțare, în campaniile 2013 și 2014.”

 
Costel Neagu, găsit în incompatibilitate de ANI
 
În septembrie 2018, Costel Neagu, pe atunci consilier local în cadrul Consiliului Local Văcăreni, județul Tulcea, a fost găsit în stare de incompatibilitate de Agenția Națională de Integritate.
 
„În perioada exercitării mandatului de viceprimar (2012 – 2016), respectiv în perioada 25 octombrie 2012 – 05 noiembrie 2013 a fost mandatat prin procură specială să reprezinte S.C. Vicor Real Textil S.R.L. în raporturi administrative, judiciare și patrimoniale cu terțe persoane fizice sau juridice din țară și străinătate. În baza procurii speciale a exercitat funcția de administrator și au fost emise facturi în sumă totală de 49.383 lei.
 
Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003.”

 
Sursă text: Portal Just și ReJust
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:
Iată cine sunt inculpaţii şi ce acuzaţii li se aduc DNA Constanţa trimite spre judecare trei dosare