Dosarul foștilor șefi din Poliția Constanța și Serviciul de Informații, „plimbat“ între judecători. Ce au cerut polițiștii?

• Cazul are indicativul 1478/118/2023, iar reclamanți figurează mai mulți foști șefi sau lucrători din Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța.
• Printre aceștia se află și comisarul șef George Dorel Popa, fost inspector șef al IPJ Constanța, dar și fost șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Constanța.
• Potrivit primei hotărâri de declinare a cazului, reclamanții au solicitat instanței „să constate vătămarea drepturilor şi intereselor legitime cu privire la actualizarea și indexarea pensiilor aflate în plată prin măsura adoptată la art. VII din OUG 59 2017“.

Dosarul deschis de foști șefi din Poliția Constanța și Serviciul de Informații și Protecție Internă Constanța va ajunge pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României!
 
Atât judecătorii de la Tribunalul Constanța, cât și cei de la Curtea de Apel din oraș și-au declinat competența de soluționare a cazului, iar Curtea Supremă de Justiție (ÎCCJ) a fost chemată astfel să rezolve conflictul negativ de competență, după ce dosarul polițiștilor a fost „plimbat“ între instanțe.
 
Reclamanții
 
Cazul are indicativul 1478/118/2023, iar reclamanți figurează mai mulți foști șefi sau lucrători din Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța.
 
Printre aceștia se află și comisarul șef George Dorel Popa, fost inspector șef al IPJ Constanța, dar și fost șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Constanța.
 
În cauză, reclamanți în proces alături de fostul șef al SIPI sunt și cms. șef Lucian Gheorghe, fost șef al Serviciului Cabinet din IPJ, fost șef al Poliției Municipiului Constanța, cms. șef Mihai Tănăselea, fostul șef al Poliției Năvodari, cms. șef Romeo Ilie, fost șef al Structurii de Securitate a IPJ, cms. șef Florin Mănucu, fost adjunct al Secției 5 Poliție, fost șef al Poliției Municipiului Constanța, cms. șef Constantin Bădîngă, fost șef Birou Drumuri Naționale și Europene din cadrul Serviciului Poliției Rutiere Constanța, dar și alții.
 
În luna mai 2023, judecătorii Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța au admis excepția necompetenței materiale a instanței și au dispus declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Constanța – Secția de Contencios administrativ și fiscal.
 
Decizia de declinare nu putea fi atacată.
 
Totuși, pe 19 iunie 2023, judecătorii de la Curtea de Apel – Secția de Contencios administrativ și fiscal au admis, la rândul lor, excepția necompetenței materiale a instanței și au declinat competența către Tribunal – Secția de Contencios administrativ și fiscal, adică de unde plecase inițial.
 
Pentru soluționarea conflictului negativ de competență, Curtea de Apel Constanța a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios administrativ și fiscal.
 
Nici această decizie nu poate fi atacată.
 
În Hotărârea 594/2023 a Tribunalului, prin care s-a declinat inițial dosar, se arată că acțiunea în instanță este promovată în contradictoriu cu Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne.
 
„Vătămarea drepturilor și intereselor legitime“
 
Potrivit hotărârii, reclamanții au solicitat instanței „să constate vătămarea drepturilor şi intereselor legitime cu privire la actualizarea și indexarea pensiilor aflate în plată prin măsura adoptată la art. VII din OUG 59 2017“.
 
De asemenea, reclamanții au cerut ca instanța „să dispună obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de OUG 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 şi art. 60 din Legea 223 2015, rezultate prin aplicarea Legii 153/2017. privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi HG nr. 28 2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023“.
 
Nu în ultimul rând, au cerut reclamanții ca instanța „să dispună obligarea pârâţilor să restituie sumele reţinute din pensie rezultate din indexarea şi actualizarea pensiilor raportate la prevederile art. 38 din Legea 153 2017. privind salarizarea din fonduri publice şi HG nr. 28 2023 privind actualizarea soldelor de grad salariul gradului profesional şi sau solda de funcţie salariul de funcţie, publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023. art. 1 şi art. 2. conform gradului gradului profesional deţinut, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin (2) din OG 13 2011 (dacă nu interveneau modificările aduse de OUG 59/2017 asupra prevederilor la art. 5°- și art. 60 din Legea 223 2015. la data deschiderii drepturilor de pensie)“.
 
„Pe cale de excepţie“, se mai arată în hotărârea instanței, „s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a disp. art. VII. pct.2 şi 3 din OUG nr. 59 2017. prin raportare la dispoziţiile art. 1 al in.(3) şi (5) şi ale art. 79 alin.(l) din Constituţie, care afectează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59 201 7 în ansamblul său“.
 
Excepții invocate în proces
 
În replică, atât Casa Sectorială de Pensii, dar și Guvernul României au cerut instanței să respingă acțiunea foștilor polițiști, ca nelegală și netemeinică.
 
De asemenea, cele două entități au invocat în proces mai multe excepții, Casa Sectorială de Pensii invocând excepția necompetenței materiale, a inadmisibilității cererii, a autorității de lucru judecată, dar și prescreierea dreptului material la acțiune.
 
La rândul său, Guvernul a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, a nulității cererii, a inadmisibilității cererii, a lipsei capacității juridice a Guvernului României, dar și a lipsei calității procesuale pasive a Guvernului.
 
Instanța a analizat cu prioritate excepția necompetenței materiale, așa că dosarul a ajuns să fie „plimbat“ între Tribunal și Curtea de Apel.
 
Acum, urmează ca Înalta Curte de Casație și Justiție să stabilească ce instanță din Constanța va judeca efectiv cazul.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
ZIUA LIVE. Pensionările „controversate“ din MAI! „Cel mai adesea, vârsta de pensionare se poate reduce cu nouă sau zece ani“