Curtea Constituțională a României a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești

Curtea Constituțională a României, în calitate de garant al supremației Constituției, a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.


În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024.


Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României.


România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică.


Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc.



Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii.


Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.

Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată. Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce.

Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției.
Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului.


Amintim că

Curtea de Apel Ploiești a admis acțiunea în anulare a Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 emisă de Curtea Constituțională, prin care se dispusese anularea alegerilor prezidențiale. Instanța a constatat că decizia CCR a fost emisă cu încălcarea gravă a prevederilor legale și constituționale, fiind comis un exces de putere.

În motivarea deciziei, instanța arată că CCR și-a depășit atribuțiile, sesizându-se din oficiu în lipsa unui cadru legal care să-i permită acest lucru. Potrivit Legii nr. 47/1992 și Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui, Curtea nu are competența de a anula procesul electoral fără o cerere formulată de un actor electoral legitim.
 

De asemenea, judecătorii au subliniat că Hotărârea CCR a fost emisă cu încălcarea termenului legal, respectiv după validarea turului I prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024. Conform legii, doar alegerile din turul II ar mai fi putut fi anulate, și doar în baza unei cereri motivate, cu dovezi, depusă în termen de trei zile de la închiderea votului.
 

Instanța a considerat, totodată, că Hotărârea CCR nr. 32 a încălcat principiul securității juridice, revocând de facto propria hotărâre anterioară (nr. 31), prin care turul I fusese validat și fuseseră desemnați candidații pentru turul II.
 

Un alt motiv considerat întemeiat de judecători a fost lipsa unor dovezi clare de fraudă electorală de natură să influențeze ordinea candidaților sau atribuirea mandatului, așa cum cere expres art. 52 din Legea 370/2004. Curtea a arătat că suspiciunile invocate de CCR vizau etapa campaniei electorale, nu procesul de vot sau stabilirea rezultatelor.
 

În concluzie, instanța a reținut că decizia CCR de a anula întregul proces electoral nu a avut temei constituțional sau legal, iar emiterea acesteia a afectat grav încrederea publicului în legitimitatea alegerilor.

Amintim că magistrații au admis cererea de suspendare a executării Hotărârii Curții Constituționale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 – actul care anulase rezultatele alegerilor desfășurate la finalul anului trecut.

Decizia a fost pronunțată în dosarul cu numărul vechi 301/42/2025, în care reclamantul Popescu Gheorghiță a cerut anularea actului administrativ emis de Curtea Constituțională. În urma deliberărilor, instanța a admis atât cererea de suspendare, cât și acțiunea în anulare.

Decizia Curții de Apel Ploiești poate fi atacată cu recurs.

Ce înseamnă această hotărâre?

Concret, executarea Hotărârii CCR nr. 32/2024 a fost suspendată până la soluționarea definitivă a cauzei, ceea ce înseamnă că rezultatele alegerilor din decembrie 2024 rămân, temporar, în vigoare. În plus, Curtea de Apel Ploiești a dispus și anularea hotărârii CCR, hotărâre care, în cazul în care rămâne definitivă, va înlătura efectele juridice ale deciziei Curții Constituționale privind anularea scrutinului.

Instanța a obligat, de asemenea, pârâta – Curtea Constituțională a României – la plata sumei de 70 de lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.

Hotărârea nr. 135/2025 a fost pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei, în data de 24 aprilie 2025. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile, recurs ce se va depune la Curtea de Apel Ploiești. 

Citește și 

Avalanșă de procese împotriva CCR. Suspendarea Hotărârii nr. 32/2024 – pe masa instanțelor din toată țara