Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, explică ce s-a întâmplat în realitate la CCR. „Circul nu demonstrează decât un singur lucru“

Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a lansat o analiză critică asupra recentelor intenții anunțate de Administrația Prezidențială privind organizarea unui referendum în cadrul corpului magistraților.

Aceasta avertizează că o astfel de inițiativă depășește atribuțiile constituționale ale șefului statului și riscă să genereze un conflict juridic de amploare.

Conform explicațiilor oferite de Neacșu, Constituția României nu îi conferă președintelui autoritatea de a interveni direct în structura sau funcționarea CSM prin mecanisme de tip referendum destinat exclusiv breslei judiciare. Mai mult, fostul magistrat subliniază că președintele CSM are obligația legală de a sesiza Curtea Constituțională pentru a soluționa acest conflict de natură constituțională, generat de declarațiile de intenție ale puterii executive.

Ce spune Adrian Toni Neacșu 

Circul de la Curtea Constituțională nu demonstrează decât un singur lucru: CCR nu mai este autoritatea care garantează supremația Constituției în România ci este, dimpotrivă, eșecul constituționalismului, un simplu loc cu privilegii individuale infinite în care 9 marionete ale politicienilor și partidelor își scot ochii.

Desigur că e foarte comod să se pună în cârca PSD controlul celor 4 judecători care formează acum minoritatea, dar ipocrizia și fățărnicia sunt depline atunci când nu se observă că PNL, USR și UDMR controlează ațele celorlalți 5 judecători, inclusiv președintele, care formează majoritatea.

Orice formă de dependență și control politic, chiar când vin de la partidele cu care votăm sau ne plac, reprezintă în realitate o monstruozitate, o abominație care distruge bruma de democrație pe care o avem și care lasă Constituția fără protecție, astfel încât să poată fi siluita după plac de politicieni și partide.

Din punct de vedere procedural, ce se întâmplă acum la CCR are urmatoarele explicații:

- potrivit legii, dacă cel puțin 3 judecatori ai CCR (o treime) solicită amânarea pronunțării, atunci această amânare e obligatorie (art. 58 alin 3 din Legea 47/1992). Legea nu spune cât, amânarea poate fi și de pe o zi pe alta.

- știm că o astfel de cerere de amânare a fost respinsă, deși ar fi fost obligatorie, ceea ce înseamnă că majoritatea de cel puțin 5 judecători încearcă sa impună astăzi o soluție, încălcând legea, aceasta neputând fi decât aceea de trecere a legii ca fiind constituțională, pentru că altfel nu ar exista motivul încălcării legii și practicilor CCR.

- totuși, o decizie nu poate fi luată astăzi decât dacă la ședință participă cel puțin 6 judecatori (adică 2/3), în caz contrar cauza amânându-se la alt termen. Dacă 4 judecători au ieșit din sală și nu vor reveni atunci cauza se va amâna.

- fiind vorba de o amânare de pronunțare pentru astăzi, nu se va putea lua o decizie decât daca la ședință vor participa toți cei 9 judecători. Unul dacă lipsește decizia nu se va lua.

-legea, ca să producă efecte, trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Ca să intre în vigoare la 1.01.2026 aceasta trebuie publicată în Monitorul Oficial până mâine la ora 12 noaptea- a precizat Neacșu. 

Amintim că, Curtea Constituţională a Românei a amânat pentru luni sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor, au precizat, duminică, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Potrivit unor surse, judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc au cerut încă de la început amânarea ședinței pentru luna ianuarie. Ceilalți judecători au cerut să se ajungă azi la o concluzie, astfel încât să avem o decizie finală. Cei patru judecători au părăsit sala de ședință, astfel ca s-a rămas fără cvorum. Mâine se reia ședința, probabil în jurul prânzului, conform stiripesurse.ro.

Potrivit unui comunicat al Instanţei supreme, legea discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

 


 
Citește și:
CCR analizează sesizarea ÎCCJ privind reforma pensiilor magistraților propusă de Guvernul Bolojan