Interviu online cu Constantin Grosu, preşedintele CNSLR Frăţia - Filiala Constanţa „Avem sindicalişti din toate categoriile socio-profesionale“

În cadrul interviului on line de ieri, ZIUA de Constanţa l-a avut ca invitat pe Constantin Grosu, preşedintele Filialei Constanţa a CNSLR Frăţia.

Am discutat cu acesta despre starea sindicatelor, despre sindicatele din instituţii publice, dar şi din regii şi societăţi private.

Spuneam în cadrul discuţiei noastre că, la începuturile înfiinţării lor post-revoluţionare, sindicatele aveau forţa unui berbec: schimbau conduceri întregi, schimbau oameni din structurile de conducere, ameninţau conducerea cu greve interminabile.

Ba, chiar pe aceste considerente, sub pretextul că de acolo pot ajuta mai mult oamenii din sindicatele pe care le reprezintă, unii au ajuns parlamentari, consilieri locali sau în consiliile locale sau judeţene.

Cazuri se cunosc destule şi nu le vom enumera acum. Iar de aici până când unele sindicate s-au dat cu puterea a fost doar un pas.
De aici am pornit această discuţie. De la forţa pe care o aveau sindicatele, despre independenţa acestora şi despre afilierea, oficială sau neoficială, la partidele care le-au promis una sau alta.
 
Toate acestea le-am discutat, ieri, cu Constantin Grosu, iar mai jos redăm integral întrebările şi răspunsurile din cadrul interviului.

  

 
Pe cine reprezintă, la Constanţa, Filiala CNSLR pe care o conduceţi?
La Constanţa, filiala CNSLR pe care o conducem reprezintă o plajă mare de membri de sindicat din societăţi, începând din port şi până la ce de din Năvodari, Medgidia, Cernavodă şi, bineînţeles, Constanţa. Atât societăţi private, cât şi de stat. Din cadrul CNSLR Frăţia Constanţa fac parte atât sindicate afiliate la Federaţie, cât şi sindicate neafiliate la vreo federaţie.

Câţi membri are şi ce categorii socio-profesionale o compun?
Uniunea Judeţeană CNSLR Frăţia are un număr de 13.000 de membri, care fac parte din toate categoriile socio-profesionale, medici, funcţionari publici, asistenţi medicali, ingineri, muncitori etc.

Cât de independentă este filiala dvs. faţă de partidele politice, de organele de stat şi de patronate?
Filiala noastră este 100% independentă faţă de partidele politice, patronate sau organe de stat. Singurul acord încheiat de CNSRL Frăţia Bucureşti este acordul cu Guvernul României, care s-a făcut în luna noiembrie 2017 şi numai pe tema trecerii contribuţiilor de la angajator către angajat. În acest sens, s-a făcut o comisie la nivelul judeţului Constanţa, alcătuită din doi membri de la Prefectură şi doi membri de la Uniunea Judeţeană CNSLR Frăţia, pentru a urmări dacă după aplicarea ordonanţei există societăţi unde salariaţii pierd din venituri.

Unde are CNSLR Frăţia, la ce instituţii, membri în consiliile de administraţie sau asimilate acestora?

Activitatea sindicală se împarte în două etape. Am avut o etapă până în anii 2000, în care, într-adevăr, nu prea ne interesau rezultatele financiare ale societăţii şi încercam să obţinem prin toate mijloacele cât mai multe drepturi pentru salariaţi; şi o altă etapă, după 2000, în care am avut şi criza din 2008, şi unde a trebuit să ne punem la masă pentru a negocia pe date reale şi a încerca să obţinem cât se poate de mult pentru membrii noştri de sindicat pe care îi reprezentăm.

Înainte de intrarea în Uniunea Europeană, patronii profitau că exista forţă de muncă suplimentară pe piaţa românească şi încercau să ascundă profiturile şi să ne ameninţe că sunt o grămadă de angajaţi la poartă care să ia locul salariaţilor. Şi atunci, aproape în toate cazurile era vorba de a folosi cele mai dure metode în vederea obţinerii de drepturi şi salarii pentru angajaţi, ajungându-se până la grevă generală. În momentul de faţă, schimbându-se raportul la forţa de muncă pe piaţa românească, patronii, când vin la negocieri, vin cu rezultatele financiare cât de cât reale şi atunci reprezentanţii salariaţilor care negociază văd ce se poate obţine şi merg şi le explică salariaţilor că s-a obţinut tot ceea ce se putea obţine.

Avem, printre sindicaliştii dvs., oameni în conducere, care au firme şi fac afaceri, pe seama sindicatelor, cu fonduri europene?

Nu cunosc şi nu cred că avem astfel de situaţii.