Drona ajunsă în Bulgaria ar putea ascunde o provocare a Rusiei Nu este exclusă o operațiune rusă sub steag fals

O dronă a pătruns sâmbătă dimineață în spațiul aerian al Bulgariei dinspre România și s-a prăbușit într-un câmp de floarea-soarelui, în apropierea graniței dintre cele două țări, fără a provoca victime sau pagube materiale.

Incidentul, produs la doar câțiva pași de o stație de compresoare a gazoductului Transbalcanic, este analizat de autoritățile bulgare, iar publicația Novinite.com susține, într-un comentariu, că evenimentul scoate la iveală vulnerabilități importante în sistemele de supraveghere aeriană ale NATO din regiune.

Potrivit publicației, drona a intrat în Bulgaria puțin după ora 08:00, în apropierea fostului punct de frontieră Kardam, și s-a dezintegrat la aproximativ 100 de metri de graniță.
Nici Bulgaria, nici România nu ar fi detectat drona. Novinite afirmă că aspectul cel mai îngrijorător nu este identitatea dronei, ci faptul că aceasta nu ar fi fost detectată de radarele Bulgariei sau României și nici de sistemele de supraveghere ale NATO.

Premierul bulgar Radev a recunoscut, potrivit publicației, că achiziționarea unui radar tridimensional modern este blocată de ani de zile. La rândul său, șeful apărării bulgare, amiralul Emil Eftimov, a declarat că inclusiv radarele specializate împotriva dronelor pot detecta astfel de aparate doar de la o distanță de aproximativ patru-cinci kilometri, ceea ce oferă foarte puțin timp pentru reacție.

Mai multe ipoteze privind proveniența dronei: Identitatea dronei nu este cunoscută în acest moment, iar autoritățile analizează mai multe scenarii. Concluzia preliminară a Ministerului bulgar al Apărării este că epava aparține, cel mai probabil, unei drone de tip „Maya”, un model ieftin de momeală folosit de forțele ucrainene. Kievul a respins însă orice implicare și și-a exprimat disponibilitatea de a participa la anchetă, potrivit stiripesurse.ro.

Potrivit lui Emil Eftimov, cea mai probabilă explicație este că drona a fost deviată de la traseul programat din cauza războiului electronic și a bruiajului rusesc.
Scenariul unei provocări ruse este luat în calcul. Novinite amintește însă că mai multe state NATO au avertizat în ultimele zile că Rusia ar fi capturat drone ucrainene intacte și le-ar putea utiliza pentru operațiuni sub steag fals, menite să creeze impresia unor atacuri ucrainene asupra statelor membre ale Alianței.


Publicația menționează și declarațiile politicianului bulgar Ivailo Mircev, care s-a întrebat dacă apropierea incidentului de Coridorul Vertical de Gaz nu ar putea indica o operațiune hibridă îndreptată împotriva infrastructurii energetice critice.

Ipoteza lansării dronei din România sau Bulgaria: Comentariul analizează și un al treilea scenariu, potrivit căruia aparatul ar fi putut fi lansat chiar de pe teritoriul României sau al Bulgariei de către persoane care acționează în interesul Rusiei. Publicația subliniază însă că această ipoteză este, deocamdată, lipsită de dovezi și contrazisă de unele dintre informațiile disponibile. Potrivit autorilor, poliția de frontieră română ar fi înregistrat zgomotul dronei înainte de explozie, însă aceasta nu a fost urmărită de radare deoarece zbura la joasă altitudine și avea dimensiuni reduse.

Novinite apreciază că varianta unei drone deviate de la traseu rămâne, în acest moment, cea mai plauzibilă explicație.

Apel pentru accelerarea investițiilor în apărare: În concluzie, publicația susține că, indiferent de originea dronei, incidentul demonstrează existența unor vulnerabilități serioase în supravegherea spațiului aerian. Comentariul amintește existența proiectului antidrone SAFE, precum și a unui exercițiu NATO privind combaterea dronelor pe care Bulgaria îl va găzdui în luna octombrie, însă avertizează că implementarea acestor măsuri avansează prea lent.

„Scandalul nu va fi drona. Scandalul va fi dacă, peste un an, radarul încă nu va fi instalat şi vom da explicaţii pentru următorul incident”, conchide publicația bulgară.

PRECIZĂRI:


Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.