Negocierile ONU privind clima, blocate la COP31. UE și mai multe state au respins acordul final din cauza lipsei referirilor la eliminarea combustibililor fosili
Negocierile ONU privind clima, blocate la COP31. UE și mai multe state au respins acordul final din cauza lipsei
112
Marime text

Negocierile ONU privind clima au intrat duminică într-un blocaj, după ce președinții COP31 - Turcia și Australia - nu au reușit să obțină un consens asupra modului în care trebuie continuată lupta împotriva schimbărilor climatice, iar Uniunea Europeană și alte părți au respins proiectul final al acordului, relatează Reuters, conform Agerpres.
Conferința, desfășurată în stațiunea turcă Antalya și care s-a prelungit cu circa 44 de ore, deoarece țările nu reușeau să ajungă la un acord asupra unui text final, a devenit cea mai lungă Conferință COP privind clima din istorie, depășind recordul anterior stabilit de COP25 la Madrid în 2019, a relatat AFP.
După mai bine de două săptămâni de negocieri - care ar fi trebuit să se încheie vineri -, președintele COP31 din partea Turciei, Murat Kurum, a anunțat în cadrul sesiunii plenare de încheiere că acordul nu a fost aprobat.
„Este clar că există părți în această sală care se opun acestui text. Recunoaștem că nu există un consens asupra acestui document. Prin urmare, aceste decizii nu au fost adoptate”, a declarat el.
UE și alte țări au respins proiectul de acord la COP31
Uniunea Europeană s-a opus duminică adoptării unui proiect de decizie finală care nu făcea referire la combustibilii fosili.
„Nu vom aproba o decizie (...) care nici măcar nu menționează combustibilii fosili, care sunt principalul motor al schimbărilor climatice”, a anunțat în timpul sesiunii plenare ministrul pentru climă din Irlanda, Darragh O'Brien, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului UE.
Președinția irlandeză a Consiliului UE a acuzat totodată că COP31 „a fost luată ostatică de statele petroliere” și a cerut „reluarea de la zero” a proceselor conferințelor ONU privind clima.
De altfel, responsabilul pentru climă al Uniunii Europene, Wopke Hoekstra, a declarat duminică reporterilor din Antalya că în opinia sa Summitul pentru Climă (COP31) s-a încheiat oficial după ce UE a respins textul deciziei finale.
„Ei bine, am ajuns la concluzia, și nu numai noi, ci, încă o dată, mulți alții din lumea dezvoltată și în curs de dezvoltare au declarat anterior Președinției, că acest text este departe de standardul minim. Chiar și așa, au decis să-l prezinte”, a declarat el.
El a adăugat că nu au fost singurii care l-au respins și, prin urmare, „acest text nu este acceptat de Conferința Părților”, ceea ce „lasă deschisă posibilitatea” ca acestea să continue să lucreze, „dar nu astăzi”, a spus el, citat de EFE.
Reprezentanta Panama a indicat ulterior că și țara sa se va opune oficial adoptării textului.
În rândul unor țări a crescut frustrarea față de cele mai recente proiecte de declarații difuzate de președinția COP, care nu menționau în mod explicit planuri de eliminare treptată a petrolului, gazelor și cărbunelui - o solicitare care s-a lovit de opoziția unor națiuni producătoare de petrol, precum Arabia Saudită, notează dpa.
Arabia Saudită pune la îndoială grupul de experți climatici, iar Rusia critică UE și Panama
În urma vetourilor anunțate de UE și Panama la sesiunea plenară de închidere a Summitului COP31 privind clima de la Antalya, Arabia Saudită a pus la îndoială grupul de experți în mediu al IPCC, în timp ce Rusia a criticat direct UE și Panama, scrie EFE.
IPCC este Grupul interguvernamental al ONU privind schimbările climatice, organism științific înființat în 1988, a cărui misiune este de a evalua cunoștințele disponibile despre schimbările climatice, cauzele acestora, impactul acestora și posibilele răspunsuri, pentru a informa factorii de decizie politică.
IPCC „etichetează tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului drept greenwashing (dezinformare ecologică - n.r.). Se implică IPCC în greenwashing? Avem nevoie de un răspuns la această întrebare”, a întrebat ironic reprezentantul monarhiei din Golf, unul dintre principalii producători de petrol din lume și reprezentant al Grupului Arab, care include aproximativ douăzeci de țări.
Delegatul saudit a criticat IPCC pentru că a respins captarea carbonului ca tehnologie cheie pentru prevenirea depășirii pragului de 1,5 grade Celsius la încălzirea globală, o problemă care a fost practic trecută cu vederea în textul final al COP31 publicat de președinția turco-australiană, dar care era o „linie roșie” pentru UE.
„Credem că schimbările climatice necesită ca toate soluțiile să fie puse la dispoziție și ca țările să aleagă între aceste soluții în funcție de circumstanțele lor naționale”, a declarat el.
La rândul său, reprezentantul Rusiei a criticat vehement poziția statului Panama și a amintit că eliminarea treptată a combustibililor fosili în modul dorit de țara din America Centrală ar afecta în cele din urmă cele mai vulnerabile țări din cauza creșterii prețurilor la energie.
De asemenea, el a criticat UE, susținând că, atunci când vorbește despre ajutor pentru țările în curs de dezvoltare pentru a combate schimbările climatice, blocul european profită, într-un fel, de pe urma acestor țări, deoarece „două treimi din acest ajutor constau în împrumuturi cu dobânzi la rata pieței”.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al delegației chineze a declarat că Beijingul a ales să accepte ultima versiune a proiectului de acord, anunță Reuters.
Frustrări tot mai mari
Negocieri dificile între delegați din aproape 200 de țări au început la Antalya în urmă cu aproximativ două săptămâni; printre principalele puncte de divergență se numără obiectivul de a accelera electrificarea, precum și disputa privind alocarea fondurilor de ajutor promise țărilor în curs de dezvoltare.
Un proiect de declarație, făcut public joi, a stârnit o frustrare și mai mare în rândul multor țări, întrucât nu menționa combustibilii fosili. Petrolul, gazele și cărbunele - principalii factori care contribuie la schimbările climatice - nu au fost menționați nici în versiunile publicate de atunci încolo.
În schimb, cea mai recentă variantă face trimitere la un acord convenit în cadrul summitului climatic din 2023, desfășurat la Dubai, prin care țările s-au angajat să renunțe treptat la combustibilii fosili.
În etapele finale ale negocierilor, UE și o serie de țări aliate - între care state insulare mici, țări din Africa și America Latină, precum și națiuni mai puțin dezvoltate - au lansat un ultimatum, solicitând o mai mare ambiție în ceea ce privește acțiunile climatice.
Cu peste 130 de țări, acest grup reprezintă o majoritate clară în rândul celor aproape 200 de state care participă la COP31, remarcă dpa.
Eșecul negocierilor se produce într-un an puternic marcat de efectele încălzirii globale
Eșecul negocierilor se produce într-un an marcat de unele dintre cele mai distructive efecte ale încălzirii globale - precum valurile de căldură extremă din Europa și inundațiile provocate de topirea ghețarilor în Nepal -, evenimente umbrite însă de cerințele impuse de conflicte armate și de nemulțumirea publică față de creșterea vertiginoasă a costului vieții, comentează Reuters.
Ultimul blocaj major în cadrul negocierilor ONU privind clima a avut loc la Copenhaga, în 2009, când țările nu au reușit să adopte Acordul de la Copenhaga prin consens - un eșec pentru diplomația multilaterală privind clima.
Australia, care a condus negocierile, și Turcia, țara gazdă, au elaborat mai multe variante ale unui text ce urmărea să găsească un compromis între nevoile națiunilor cele mai vulnerabile la schimbările climatice și cele ale țărilor ale căror economii depind de producția sau consumul de combustibili fosili.
Documentul recunoștea, pentru prima dată, că încălzirea globală riscă să depășească pragul de 1,5 grade Celsius - o limită pe care statele au încercat să o mențină - și solicita, totodată, accelerarea dezvoltării tehnologiilor de eliminare a carbonului, pentru a putea, în cele din urmă, să inverseze această depășire a pragului.
Însă încercarea de a obține un consens a eșuat, criticii textului considerându-l lipsit de ambiție.
Procesul COP reprezintă principalul mecanism prin care țările își coordonează eforturile de a limita încălzirea globală. Summitul său anual este considerat o oportunitate importantă de a semnala faptul că națiunile sunt dispuse să colaboreze pentru a găsi soluții și pentru a contribui la finanțarea rezolvării numeroaselor probleme cauzate de creșterea temperaturilor.
Deși eșecul de a ajunge la un acord asupra unei declarații politice la Antalya constituie o lovitură serioasă adusă eforturilor de intensificare a acțiunilor la nivel internațional, acesta nu anulează obligațiile asumate în cadrul summiturilor anterioare și nici nu elimină cadrele tehnice și juridice care guvernează acțiunea multilaterală împotriva schimbărilor climatice.
Citește și:
Compromis la ONU privind „roboții ucigași”. Statele au la dispoziție doi ani pentru elaborarea unui instrument internațional
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


