Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:44 12 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Sună la 544 şi află dacă ai telefonul ascultat Ofiţerii de la Informaţii pot fi surprinşi în „flagrant”? Cine le autorizează interceptările

ro

22 Mar, 2013 00:00 40106 Marime text
A trăi în ţara celor şapte servicii secrete poate fi o adevărată provocare când vine vorba despre securitatea convorbirilor telefonice. Iar asta nu neapărat din cauza aşa-zişilor „băieţi cu ochii albaştri“ - cum sunt supranumiţi agenţii serviciilor secrete -, care ar sta cu urechile-n patru (vorba vine) pe orice apel telefonic, ci mai ales ca urmare a convingerii oamenilor că telefoanele le sunt ascultate. Poate cel mai recent exemplu al isteriei provocate de acest subiect a făcut, ieri, înconjurul ţării. Invitat într-o emisiune de televiziune, Dan Diaconescu, şeful PP-DD şi al OTV, a precizat că posesorii telefoanelor pot afla dacă organele de anchetă le ascultă convorbirile prin simpla accesare a unui cod: 544. Potrivit lui Diaconescu, telefonul interceptat redă un sunet ciudat, după apelarea celor trei cifre mai sus precizate. Nu de aceeaşi părere sunt şi oamenii legii din Constanţa, conform cărora utilizatorul unui terminal interceptat nu are de unde să ştie atunci când îi sunt înregistrate şi ascultate discuţiile.

Aşa se face că, în ultimii ani, românii, indiferent de vârstă, poziţie socială, statut, preocupări, istoric şi aşa mai departe, sunt încredinţaţi că, în orice moment, conversaţiile lor de zi cu zi fac obiectul ascultării intense practicate de către agenţii secreţi. Conform acestei credinţe înrădăcinate între cetăţeni, orice discuţie, oricât ar fi de banală, despre castraveţi de pildă, ar putea fi transcrisă şi adăugată într-un volum separat intitulat „Convorbiri telefonice“, parte integrantă a unui şi mai complex dosar de urmărire penală. Iar pentru că imaginaţia oamenilor nu se opreşte aici, în ultima vreme ne lovim tot mai des de aşa-numitele metode de depistare, sau chiar de „prindere în flagrant“ a băieţilor cu ochi albaştri, în timp ce trag cu urechea. Cel puţin la Constanţa, „isteria” telefoanelor ascultate poate fi alimentată şi de faptul că judeţul nostru ocupă, de departe, primul loc în Regiunea de Sud Est a României referitor la cererile de desecretizare a convorbirilor telefonice, a SMS-urilor, precum şi a mailurilor. După cum arătam şi în ediţiile trecute, conform datelor oficiale, pe rolul instanţelor din Constanţa au fost depuse, în ultimele luni, de circa 28 de ori mai multe solicitări pe Legea 82/2012 (destinată reţinerii datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice), decât în Brăila şi de aproape 60 de ori mai multe decât în Buzău şi Galaţi.

Ce spune legea

Prevederile legale în materie arată clar că ascultarea convorbirilor telefonice se poate face numai în situaţiile în care există clar indiciile comiterii unor infracţiuni. Iar pentru a spulbera miturile legate de ascultarea telefoanelor, trebuie spus că, procedural vorbind, interceptările pot fi solicitate doar de către procuror direct judecătorilor. Codul de procedură penală prevede că nimeni altcineva nu poate adresa instanţei o astfel de cerere. De-a lungul timpului, autorităţile judiciare au precizat că aspectele legate de modalitatea în care se autorizează interceptarea convorbirilor sunt reglementate în articolele 911 - 916 din Codul de procedură penală. Astfel, conform prevederilor legale, autorizaţiile privind interceptările sunt date de preşedintele instanţei căreia îi revine competenţa să judece dosarul în primă instanţă, ca regulă, sau instanţei corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripţie se află sediul Parchetului care efectuează urmărirea penală.

Infracţiunile... 

Cei care pot da autorizaţia sunt fie preşedintele instanţei, fie, în lipsa lui, judecătorul desemnat de preşedinte. Solicitarea privind autorizarea interceptărilor se dă în şedinţă secretă, adică în camera de consiliu. „Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare pot fi autorizate în cazul infracţiunilor contra siguranţei naţionale prevăzute de Codul penal şi de alte legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul unor alte infracţiuni grave ori al infracţiunilor care se săvârşesc prin mijloace de comunicare electronică“, se arată în lege. În plus, legiuitorul a stabilit că autorizaţia pentru interceptare se dă pentru durata necesară interceptării şi înregistrării, dar nu pentru mai mult de 30 de zile. Totuşi, autorizaţia poate fi reînnoită, înainte sau după expirarea celei anterioare, în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. „Durata totală a interceptărilor şi înregistrărilor autorizate, cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă, nu poate depăşi 120 de zile“, potrivit Codului de procedură penală.

Fără valoare dacă nu există probe

Tot în lege se mai arată că „procurorul dispune încetarea imediată a interceptărilor şi înregistrărilor înainte de expirarea duratei autorizaţiei dacă nu mai există motivele care le-au justificat, informând despre aceasta instanţa care a emis autorizaţia“. Nu este de trecut cu vederea faptul că, potrivit Codului de procedură penală, „convorbirile sau comunicările interceptate şi înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participanţilor se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii, şi pot fi transmise judecătorului sau completului învestit cu soluţionarea cauzei, la solicitarea acestuia“. Totuşi, „la soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi şterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal“. Totodată, este de spus că interceptările se folosesc pentru stabilirea situaţiei de fapt, a unei eventuale activităţi infracţionale cu care organul de urmărire penală a fost sesizat sau s-a autosesizat, ori pentru identificarea sau localizarea participanţilor la respectiva activitate infracţională. Totodată, sursele judiciare au explicat de-a lungul timpului că informaţiile obţinute în urma interceptărilor sunt privite ca orice alt mijloc de probă, în coroborare cu celelalte dovezi strânse pe parcursul anchetei. Cu alte cuvinte, o simplă discuţie ce ar putea fi mai mult sau mai puţin incriminatorie nu are o valoare foarte mare dacă nu este susţinută şi de alte probe, fapte concrete sau alte dovezi.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Renault Fuego 05 Jan, 2015 20:41 Eu cand formez acel numar, o aud pe Irina Loghin !
  • Telefon Anti Interceptare 11 Oct, 2013 01:09 Acum oricine poate afla daca si cand anume ii sunt ascultate convorbirile telefonice. Telefonul anti interceptare cu IMEI variabil te anunta de fiecare data cand apelul este interceptat, sau cand telefonul este localizat.
  • Telefon Anti Interceptare 11 Oct, 2013 00:51 Acum oricine poate afla daca si cand anume ii sunt ascultate convorbirile telefonice. Telefonul anti interceptare cu IMEI variabil te anunta de fiecare data cand apelul este interceptat, sau cand telefonul este localizat. Mai mult aici: http://anti-interceptare.weebly.com
  • cititor 24 Mar, 2013 11:18 de ce credeti ca totul este perfect, orice lucru facut de om nu poate fi perfect. Orice soft nu este infailibil la nesfarsit. Militienii, normal ce sa spuna!!!!!
  • Mircea 22 Mar, 2013 21:55 Chiar credeti ca institutiile care fac interceptarile sunt atat de cretine incat sa lase o astfel de portita de detectare?
  • xxx 21 Mar, 2013 23:38 Mare e gradina Domnului...!