Editorial Sesiunea bate la ușă! Anxietate, rutină și maturizare academică în viața studenților

Sesiunea studenților stă să înceapă, iar acest moment, aparent ciclic și previzibil, reușește de fiecare dată să reactiveze același amestec de emoții: neliniște, oboseală, speranță și o doză inevitabilă de resemnare. Pentru unii, este doar o etapă administrativă a parcursului universitar; pentru alții, o probă de foc care pare să concentreze într-un interval scurt toate presiunile unui semestru întreg.
 
În teorie, sesiunea ar trebui să fie un simplu proces de evaluare a cunoștințelor acumulate. În practică, ea devine un test al disciplinei personale, al capacității de organizare și, nu de puține ori, al rezistenței psihice. Bibliotecile se umplu, cafelele se înmulțesc, iar nopțile albe devin monedă curentă. Studenții oscilează între promisiuni solemne de „de data asta învăț din timp” și realitatea unor recapitulări pe fugă, făcute sub presiunea calendarului.
 
Totuși, dincolo de stresul colectiv, sesiunea are și un rol formativ clar. Ea îi obligă pe studenți să își asume responsabilitatea propriului parcurs academic. Nu profesorii, nu programa, ci modul în care fiecare își gestionează timpul și prioritățile face, de cele mai multe ori, diferența. În acest sens, sesiunea nu este doar despre note, ci despre maturizare. Este un exercițiu de adaptare la cerințe, de gestionare a eșecului și, atunci când lucrurile ies bine, de validare a efortului depus.
 
Cu toate acestea, fiecare sesiune care începe aduce și o oportunitate: aceea de a face lucrurile mai bine decât data trecută. De a învăța nu doar pentru examen, ci pentru sine. De a transforma stresul într-un instrument de mobilizare, nu într-o povară paralizantă.
 

Sesiunea nu este un dușman. Este o etapă inevitabilă, uneori nedreaptă, adesea obositoare, dar profund revelatoare. Iar felul în care studenții o traversează spune, poate mai mult decât orice notă, cine sunt și cine urmează să devină.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.




Citește și:
Editorial: Nouă zile care au zguduit lumea. Cum a început anul și ce înseamnă asta pentru România